DECEMBRIE 2020
Marte, a patra planeta de la Soare, a trezit încă din antichitate imaginația pământenilor. Culoarea roșie a acestui astru a dus la botezarea lui cu numele zeului războiului, însă avem acum o planetă cu un nume care nu i se potrivește.
Dintre toate planetele sistemului solar, Marte este singura pe care putem trăi cel mai ușor. Aerul irespirabil conține oxigenul necesar organismului uman, iar temperaturile nu coboară sub -50 de grade, la ecuator. Vara, când este cel mai cald, pe Marte sunt 20 de grade celsius, la fel de cald ca în orice sufragerie. La polii planetei întâlnim gheață, ce-i drept compusă din dioxid de carbon, dar și apă situată undeva sub gheața de la sol. Mai mult, printre formele de relief să numără albii de râuri și lacuri, toate secate, dar care în trecut musteau de apă, pe vremea când viața de pe Pământ își lua startul și pe a patra planetă de la Soare se întâmpla același lucru. Cel puțin așa ne arată istoria geologică a planetei. Calote polare, câmpii, lanțuri muntoase și vulcani, toate pot fi văzute prin telescop, de pe Pământ.
Planeta se poate vedea destul de ușor de pe Pământ, fiind vizibilă cu ochiul liber, însă nu se vede la fel în fiecare lună sau an. Cel mai ușor se poate vedea timp de câteva luni atunci când se apropie de Pământ, moment care se numește „opoziție”. Atunci planeta are strălucire maximă și se vede mare prin telescop, fiind un festin vizual pentru pasionații de astronomie și nu numai.
Următoarea opoziție se produce pe 13 octombrie 2020, la ora 23 UT, când planeta se va afla în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ, la elongația de 178°. Marte se va afla în constelația Pisces, la declinația de +05° și la depărtare de 62,8 milioane de km de Pământ. Va avea magnitudinea -2,6 și un diametru aparent de 22,5 secunde de arc. Acestea sunt datele tehnice. O traducere a lor sună așa: „Marte va fi foarte strălucitoare și mai aproape de Pământ față de cum va fi în următorii 13 ani!”
Cu ocazia apropierii planetei vom oferi publicului o expoziție temporară, care va conține imagini luate de pe orbită de sonde spațiale americane, europene și indiene, dar și de la sol. Panourile de expoziție vor conține și harta planetei realizată de sonde spațiale pentru ca vizitatorii să poată asocia ceea ce văd prin telescop cu formele de relief adevărate. Vom oferi și o serie de imagini obținute la observator din anii 1950 până în 2018, precum și desene ale astronomilor amatori de la opozițiile anterioare. După vizionarea expoziției temporare și obsevarea directă a planetei, publicul își va face o imagine concretă despre planeta Marte și despre activitățile pe care le oferă Observatorul Astronomic.
Adrian Șonka- Muzeograf Observatorul Astronomic Vasile Urseanu
Elisabeta Petrescu- Muzeograf Observatorul Astronomic Vasile Urseanu