Magnolia este asociată cu frumusețea și perseverența, dar și cu demnitatea, noblețea și dragostea. Legenda acestei flori încântătoare ne amintește de un bătrân japonez pe nume Hikari, ce iubea în mod deosebit magnoliile. În grădina sa, aceste flori erau atât de mult prețuite, încât Hikari le considera „buni și vechi prieteni”, dedicându-le întreaga viață. Într-o zi însă, pentru prima dată în 80 de ani, Hikari nu s-a mai dus dimineața să își salute prietenele dragi, lucru ce a atras atenția magnoliilor. „Ceva s-a întâmplat cu vechiul nostru prieten”, și-au spus ele. Florile au avut astfel un motiv întemeiat ca la căderea nopții să se transforme în tinere frumoase și să intre în casa celui de a cărui prețuire se bucuraseră ani de-a rândul. L-au găsit pe Hikari zăcând bolnav, abia respirând. Fetele i-au spus că ele sunt magnoliile pe care le-a îngrijit cu dragoste și devotament atât de mult timp. La auzul acestor cuvinte, bătrânul s-a mai înzdrăvenit puțin, nevenindu-i să creadă că frumoasele fete erau magnoliile lui dragi, care acum îl îmbărbătau, spunându-i: „Ai fost un om minunat pentru noi, ne-ai îngrijit și răsfățat atât de mult timp, neglijându-ți propria viață pentru a fi cu noi. Nu te abandonăm! Când vei părăsi această lume, vom merge împreună cu tine”. Hikari, auzind aceste cuvinte, s-a simțit fericit și mulțumit, adormind împăcat. A avut un vis minunat din care nu s-a mai trezit. A doua zi, vizitatorii grădinii au observat că magnoliile s-au uscat. Magnoliile japoneze și-au îndeplinit promisiunea și l-au însoțit pe prietenul lor în lumea de dincolo.
Magnolia este considerată una dintre cele mai vechi flori de pe pământ, fosilele acesteia fiind descoperite în roci de peste o sută de milioane de ani. Pentru că au apărut înaintea albinelor, florile de magnolie nu au petale și nici sepale propriu-zise și nu produc nectar, fiind polenizate de insecte din familia „Nitidulidae”, pe care le atrag prin secrețiile lor dulci, parfumate.
Numele magnoliei provine de la Pierre Magnol, directorul Grădinii Botanice Regale din Montpellier, Franța; primul care a introdus noțiunea de familie în clasificarea plantelor.
Magnolia face parte din marea familie Magnoliaceae, care cuprinde peste două sute de specii de arbori și arbuști. Există diverse soiuri de magnolii: cu frunze căzătoare sau veșnic verzi, cu flori de diferite forme și culori, parfumate sau nu. Fiecare în parte are specificul său și se remarcă printr-o frumusețe greu de egalat. Toate au un aspect aparte, oarecum exotic, datorită căruia se încadrează perfect în grădinile amenajate în stil modern, însă, în egală măsură, își găsesc locul și în cele de tip clasic, rustic sau tradițional, unde se fac rapid remarcate. Totodată, sunt regăsite în parcuri și tot felul de amenajări urbane sau decoruri stradale.
În funcție de locurile geografice și de perioada în care s-a răspândit, magnolia a dobândit de-a lungul timpului o amplă simbolistică. Fiecare floare a magnoliei are o însemnătate și o semnificație specială, în general referitoare la sentimente și emoții, aceste semnificații variind în funcție de cultura fiecărui popor. De exemplu, în epoca victoriană, florile de magnolie erau folosite pentru a transmite diverse mesaje, preponderent romantice. Așa s-a născut și floriografia, care se definește ca arta cu ajutorul căreia ne putem exprima prin intermediul florilor. În Japonia, magnoliile sunt considerate simboluri ale demnității și respectului, în timp ce în China, sunt înfățișate ca simboluri ale purității feminine și ocupă un loc de cinste alături de lotus și bambus. În SUA, mai ales în sud, magnoliile au devenit un simbol al ospitalității, datorită magnoliei deschise, care se presupune că îmbrățișează natura. De altfel, magnolia este floarea-simbol a statelor Louisiana și Mississippi.
Magnoliile frumos parfumate sunt asociate cu frumusețea divină și excelența, florile albe reprezentând inocența, puritatea, perfecțiunea și intențiile sincere. Florile roz sunt în general asociate tinereții, bucuriei de-a trăi și norocului, iar cele verzi sunt asociate cu entuziasmul și bucuria. Florile mov transmit ideea unui gând bun și sincer, de încurajare sau de însănătoșire.
Conform regulilor Feng Shui, ramurile de magnolie se pot amplasa în dormitor, sufragerie sau chiar și în bucătărie. În ceea ce privește spațiul exterior, se pot planta în fața casei sau în grădină, acest lucru aducând beneficii pe toate planurile: emoțional, familial, financiar. Se spune că magnolia este un minunat cadou pentru o persoană care trece printr-o schimbare importantă, deoarece este asociată cu renașterea naturii. De asemenea, persoanele care iubesc magnoliile sunt altruiste, devotate, săritoare, protectoare, tenace și perspicace.
Primele magnolii au ajuns în Europa în anul 1688, datorită naturalistului John Banister. În România, magnoliile au ajuns începând cu anul 1880, cea mai vârsnică aflându-se la Câmpina. Se spune că ar fi fost adusă în anul 1918, de către un arhitect austriac și plantată în curtea unui industriaș al acelor vremuri. În Capitală, cea mai vârsnică magnolie se află în curtea grădiniței nr. 133, din Sectorul 2. Cu o coroană impresionantă de flori roz, aceasta bucură în fiecare primăvară prichindeii înscriși la această grădiniță.
Multe dintre magnoliile Bucureștilor au fost plantate la începutul anilor ’90, când bucureștenii s-au putut bucura, în sfârșit, de libertatea de a călători în străinătate. Datorită acestui lucru, vedem în vechile cartiere de case, magnolii plantate acum mai bine de treizeci de ani. Ceea ce este îmbucurător, este faptul că bucureștenii continuă să planteze magnolii, din dorința de a înfrumuseța orașul.
Nu putem vorbi însă de Bucureștii magnoliilor, fără a aminti de „harta magnoliilor”, o minunată ideea a Dianei Robu. Pe această hartă, veți găsi un „pin-inimă” pentru fiecare magnolie pe care Diana a întâlnit-o în plimbările sale pe străzile Capitalei. Ne vom opri și noi, în rândurile ce urmează, pe cât mai multe străzi bucureștene, recunoscute pentru frumusețea magnoliilor.
Cea mai fotografiată magnolie din București, populară în rândul celor pasionaţi de fotografie, dar nu numai, este cea de pe strada Mahatma Gandhi, acolo unde în weekend oamenii stau la rând pentru a o admira. Pe această stradă, la nr. 8, veți descoperi o casă îmbrăcată toată în magnolie, cu un medalion interesant pe fațadă, pe care se află inscripționat anul 1932, posibil anul construcției. Cel care a ridicat casa a fost Constantin Dimopol și cel mai probabil chiar el a fost și cel care a plantat această magnolie, despre care se spune că ar fi cea mai mare magnolie din București.
Dacă v-a impresionat magnolia de pe strada Mahatma Gandhi, cu siguranță, vă veți dori să ajungeți și pe strada Jean Louis Calderon, căci foarte aproape de Ambasada Ungariei, se află o altă splendidă magnolie. Și dacă luăm în calcul și frumoasa arhitectură a clădirii ambasadei, avem un tablou complet de primăvară bucureșteană autentică.
O altă zonă a Bucureștilor împânzită de magnolii este cartierul Cotroceni. Aici vă puteți bucura de deosebitele magnolii albe „Stellata”, pe cât de frumoase, pe atât de fragile. Pe bulevardul „Eroii Sanitari” puteți găsi o astfel de magnolie unică în București, căci are o singură ramură cu flori roz, restul fiind albe. De altfel, multitudinea de magnolii de pe străzile acestui cartier se îmbină perfect cu aerul boem al caselor în stil Art Nouveau sau neoromânesc, adevărate bijuterii arhitecturale, dar și cu ceainăriile cochete, curțile îngrijite și… pisicuțele prietenoase. Una dintre ele este chiar paznicul celei mai frumoase magnolii din cartier, însă trebuie să știți că deși pare blândă, nu va ezita să protesteze față de oricine va încerca să tragă de crengile florii pe care și-a luat misiunea să o păzească.
În lunile de primăvară, Dristor este unul dintre cele mai frumoase cartiere bucureștene, datorită culorilor magnoliilor ce împodobesc această zona a orașului. O plimbare pe străzile Levănţica, Cerceluş și, în special, Diligenţei, vă va descoperi o imagine idilică a primăverii, cu lumină perfectă pentru fotografii. Aproape că nu există curte în care să nu se afle câte o magnolie. Veți simți că ați nimerit într-un festival al frumuseții naturii, ca și cum oamenii de pe această stradă s-au pus toți de acord să bucure ochii trecătorilor. Un adevărat spectacol de culoare. Flori albe, roz, mov sau galbene se înalță către cerul senin.
Un alt cartier pentru plimbări liniștite primăvara este Dămăroaia, plin de culoare, datorită magnoliilor ce înfloresc tot mai mult de pe o zi pe alta. Cu toate că sunt mai rare, magnoliile albe au o delicatețe și o eleganță aparte. Opriți-vă pentru o clipă în dreptul casei de la nr. 11, pentru a admira o splendidă magnolie yulan cu irizații rozalii. Curtea care adăpostește această magnolie păstrează și o frumoasă casă de factură modernistă, construită cel mai probabil în anii ’30-’40. La nr. 61, în curtea casei medicului George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, vă așteaptă o altă magnolie dornică să vă încânte privirile.
Printre locurile mai puțin cunoscute unde vă puteți bucura de primăvară și de magnolii este și micuța livadă din Parcul Morarilor, de pe Șoseaua Pantelimon. Aici se găsesc peste patruzeci de magnolii din specia „Galaxy”, destul de tinere și nu foarte mari, însă foarte frumoase. Și cine nu ar fi încântat de o grădină plină de magnolii în mijlocul unui parc frumos amenajat?
Magnoliile din curtea unei cochete case de pe strada Haga, pe lângă denumirea poetică „Parfum de Rai”, au și o poveste interesantă: au fost plantate de proprietara curții atunci când s-au născut nepoții săi, în semn de recunoștință pentru bucuria de a fi bunică.
Pe strada Alexandru Magatti, la intersecția cu strada Sergent Gheorghe Vârtej, veți descoperi o magnolie uriașă, care ajunge până la înălțimea acoperișului casei pe care o înfrumusețează. Este o magnolie de un cyclam superb, cu ramuri foarte bogate și o coroană aproape perfectă.
Zona Pieței Muncii ne oferă un motiv în plus ca în zilele frumoase de primăvară să luăm străzile Capitalei la pas în căutarea minunatelor magnolii. Le veți găsi în cartierele de case, cuprinse între bulevardul Decebal și strada Baba Novac.
În zona de nord a Bucureștilor, două magnolii tinere îmbrățișează Arcul de Triumf. Dacă apropiați cu grijă obiectivul aparatului de fotografiat de petalele lor, veți reuși să surprindeți și talia bisericii Cașin în depărtare. Este unul dintre cele mai fotografiate locuri bucureștene.
Pe bulevardul Lascăr Catargiu, câteva magnolii plantate în anii trecuți înfrumusețează casele proiectate de renumiți arhitecți și locuite de personalități la fel de renumite. La nr. 54, în clădirea ce găzduiește Aeroclubul Român, puteți admira două magnolii ce în timp vor acoperi fațada casei proiectate de arhitectul Duiliu Marcu în anul 1916 pentru inginerul Constantin M. Vasilescu.
La nr. 46, o magnolie firavă se îmbină perfect cu ornamentele eclectice ale arhitecturii casei profesorului dr. Nicolae Gheorghiu. Această locuință a fost proiectată de arhitectul Thoma Dobrescu între anii 1911-1912. Dacă mergeți agale tot înainte, vă vor întâmpina alte case, cu alte magnolii, toate de poveste, iar magnoliile, la fel!
Articol scris de Andreea Mâniceanu, muzeograf, Secția de Antropologie Urbană