Luna MARTIE este dedicată simbolurilor solare care decorează panourile sculptate din colecția doctorului Nicolae Minovici. Astfel de panouri vom putea observa în expunerea de bază a muzeului la spătarele divanelor situate în Sala de mâncare și Salon, mobilierul colecției Minovici oscilând între tradițional și modern. Piesele de mobilier au fost comandate de colecționar pentru a da un aspect modern locuinței sale devenită muzeu privat.
Inspirația pentru decorul acestor panouri, marcate de motive astrale, vine de la obiectele confecționate din lemn, îndeosebi mobilierul țărănesc.
Panoul nostru este definit prin spațiul compact în care formele geometrice sunt dispuse grupat. Principiile decorative repetiția, alternanța și simetria dispunerii elementelor geometrice pe care le întâlnim în arta populară, au fost aplicate și în cazul panourilor. Panoul decorativ dispune de toate principiile amintite prin incizarea unor motive precum rozeta, rombul, motivul funiei. Efectul cel mai puternic este produs de minuțiozitatea cu care au fost lucrate scobiturile în lemn.
Alexandru Tzigara Samurcaș era de părere că elementele geometrice sunt specifice decorului obiectelor la români, și nu imitarea naturii afirmând: „Rotunzimea globului solar cu ale sale raze strălucitoare, sau chiar și numai imaginea așa de perfectă a unor flori, au inspirat desigur artiștilor străvechi motivele cu ornamente ce înconjoară un punct central, adică principiul radiațiunii”.
Tancred Bănățeanu enunță, în schimb, că motivele solare apar începând cu epoca dacică și că acestea sunt de asemenea întâlnite de-a lungul perioadei feudale în decorarea unor medii precum piatra, lemnul și ceramica. Denumirile pe care le poartă sunt de morișcă, roată sau rozetă și simbolizează soarele în arta populară. Soarele este un simbol al luminii și căldurii cu toate valențele pozitive asupra corpului și spiritului uman. De asemenea, este un simbol al centrului, al mijlocului Universului cunoscut și al bolții cerești. În reprezentările cu șase sau opt brațe, acest semn poate fi numit soare de vară și este echivalentul binelui în lupta cu răul.
Credința în regenerare și în răsărit (după întuneric) este considerată un comportament derivat din instinctul vital de conservare a spiritului în perioadele nefaste, iar, în final, este un simbol al speranței
Motivele pot fi identificate pe elemente arhitectonice, porți, stâlpi, uși, pe piese de mobilier și pe obiecte de uz casnic.
Rozeta solară mai poate fi interpretată ca simbol al vieții și al fertilității, iar vârtelnița sau vârtejul drept succesiunea lunilor și a anotimpurilor. Dintre cele două, rozeta e cea mai întâlnită pe obiectele din colecția Vilei Minovici. De astfel, expunerea de bază păstrată cu mici modificări încă de la finalul anilor ’30 ai secolului trecut, se află sub însemnul rozetei. Farfurii și linguri instalate sub forma unei rozete pot fi descoperite în încăperile de la etaj.
Mobilier cu iz național, care relua formele și motive tradiționale începe să fie realizat de la sfârșitul secolului XIX. La sate, în fiecare gospodărie se prelucra lemn, primele ateliere specializate în dulgherie, tâmplărie sau lingurit etc. au apărut din secolul XVI. La sfârșitul secolului XIX unele sate erau specializate în tâmplăria artistică și produceau mobilier sub influențele orășenești.
După extinderea exploatărilor forestiere din secolul XIX a crescut numărul atelierelor de lemnărie din orașe și târguri. Divanul decorat cu motive tradiționale nu este o piesă de mobilier specific românească, ci un împrumut oriental. La noi, piesele pe care se putea sta în casa tradițională erau lavița, patul și scaunele joase, iar de la sfârșitul secolului XIX, sub aceeași influență orășenească, apăreau scaune cu spătar înalt.
Ne dorim ca informațiile relatate să vă inspire ȋn această primăvară. Vă invităm să descoperiți multitudinea obiectelor de lemn crestat din muzeu: linguri, păpușare, piese de mobilier și să descoperiți motivele decorative cu care au fost înzestrate de cioplitori sau meșteșugari specializați.
Vizitatorii sunt îndemnați să admire toate obiectele unice, prețioase și cu adevărat minunate, incluse odinioară de dr. Nicolae Minovici în colecția sa, la sediul muzeului de pe Strada Dr. Nicolae Minovici, nr. 1 (program: miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00).