Reconstrucția tridimensională a capului lui Mihai Viteazul se integrează, începând cu data de 10 februarie 2021, la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, în timpul orașului nostru.
Vizitatorii au putut vedea chipul reconstruit cu cea mai mare acurateţe prin utilizarea datelor ştiinţifice şi tehnice de ultimă generaţie al voievodului Mihai Viteazu începând din 2017 în expoziția temporară „Fizionomii unificatoare <<Toți în unu>> – Povestea unui proiect de țară”. Apoi, în 2019 în altă expoziție specială, tot temporară și ea, „Restaurare bunuri culturale mobile pe suport papetar”, alături de un document rar, păstrat de pe vremea sa, realizat pe pergament, datat 1593 – 1594, care face parte din Colecţia de documente a MMB. De astăzi însă, Chipul lui Mihai Viteazu se integrează în expoziția permanentă „Timpul Orașului” București, este mult mai vizibil, iar toate informațiile despre procedura reconstituirii pot fi aflate într-o prezentare mult mai potrivită contextului istoric și muzeal oferit de noua expunere.
Proiectul reconstrucției faciale este un vis mai vechi al dr. Adrian Majuru, directorul muzeului, care l-a încredinţat unui tânăr sculptor, Radu Tudor Panait, care avea 33 de ani la data executării lucrării.
Pentru tânărul artist, provocarea de a recrea cât mai fidel înfățișarea voievodului, la care a lucrat doi ani, a reprezentat o premieră. I-au fost de folos cunoștințele de anatomie și studiile de la Universitatea de Artă, urmate de un masterat la Carrara, în Italia.
A început în 2016, cu o amplă documentare. La baza demersului său au stat măsurătorile antropometrice și fotografiile craniului lui Mihai Viteazul pe care profesorul Francisc J. Rainer, întemeietorul antropologiei din România, le-a făcut în primăvara anului 1920, atunci când a fost invitat la Iași de către Statul Major al Armatei Române, cu misiunea de a studia craniul voievodului Mihai Viteazul. Măsurătorile antropometrice au fost făcute după metodologia de la acea vreme a antropologiei de școală germană. A fost prima și singura dată când cineva a putut să realizeze un asemenea studiu pe craniul domnitorului.
Etapa de documentare − în timpul căreia Radu Panait a consultat istorici, antropologi, medici și muzeografi − a fost urmată de crearea structurii metalice a craniului, stabilirea proporțiilor cutiei craniene, fixarea martorilor pentru redarea corectă a musculaturii, modelarea expresiei faciale și a pilozității.
Finalul reconstrucției a însemnat pigmentarea, poziționarea ochilor artificiali și inserarea părului, fir cu fir. Materialul final din care este realizată lucrarea este un latex ce a permis pigmentarea tenului și, ulterior, inserarea firelor de păr natural. Ca modificare majoră adusă proiectului inițial, s-au adăugat proteze oculare și veșminte princiare (cucă, caftan și mantie)”, explică sculptorul Radu Panait în descrierea lucrării.
Muzeul Municipiului București prezintă publicului și un film documentar despre laborioasa procedură de reconstrucţie facială, care poate fi vizionat accesând acest link: https://youtu.be/9aGw_G9UymU
Foto: Daniel-Constantin Ciungu