Expoziție tematică: „Vitagen Nama-Aman Negativ”

Din 18 septembrie 2019

EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA MUZEUL THEODOR AMAN

„Vitagen Nama-Aman Negativ”

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze expoziția tematică „Vitagen Nama-Aman Negativ” –  Plăcile de gravură ale Muzeului Theodor Aman, ce poate fi vizitată în casa pictorului de pe strada C. A. Rosetti, nr. 8 până pe data de 22 martie 2020.

„Cunoscut de marele public în principal pentru pictura în ulei, Theodor Aman (1831 – 1891) este, de fapt, un artist complex, un spirit renascentist, dornic să depăşească orice limită şi să-şi demonstreze că poate face faţă oricărei provocări. Din acest motiv, un cercetător al personalităţii şi creaţiei lui Aman nu este surprins de permanentul glisando între stiluri şi tehnici, curiozitatea şi năzuinţa spre perfecţiune conducându-l spre abordări diverse şi surprinzătoare, de la delicateţea acuarelei la monumentalitatea picturii murale, de la onctuozitatea uleiurilor la duritatea potrivnică a sculpturii în lemn de stejar, de la transparenţa insinuantă a vitraliului la certitudinea impunătoare a basoreliefului în teracotă sau alabastru.

Una dintre tehnicile în care Aman a excelat este gravura în acvaforte. Tehnică extrem de dificilă, pe care a deprins-o în timpul studiilor pariziene (1850 – 1858), gravura în acvaforte va reprezenta pentru Aman o preocupare constantă, în principal între anii 1872 – 1881. Considerat primul peintre-graveur român, Aman se simte, pe de-o parte, provocat de  dificultatea şi de abordarea atipică pe care această tehnică le propune şi, pe de altă parte, posibilitatea multiplicării îi serveşte cu eficienţă maximă în activitatea didactică şi în cea de popularizare a actului artistic. O probă a performaței pe care o atinge în această tehnică este primirea lui în 1875 în Societatea Acvafortiștilor din Paris, unde, de altfel, au și rămas multe dintre plăcile pe care le imprimase acolo, la editorul A. Cadart și apoi la văduva și succesoarea acestuia.

Unul dintre aspectele mai puţin cunoscute de către marele public este faptul că receptorul care priveşte o gravură are acces doar la produsul finit – foaia de hârtie, pe care se poate vedea o imagine, ce pare lucrată în peniţă. Virtuozitatea desenului, delicateţea şi minuţiozitatea detaliilor întăresc această impresie şi este imposibil de imaginat efortul aflat în spatele acelei imagini. Gravorul nu desenează pe hârtie, ci zgârie cu acul în stratul de vernis ce acoperă plăcuţa metalică (negativul de gravură) imaginea în oglindă a celei pe care noi o vizualizăm pe hârtie, pentru ca apoi, prin introduceri succesive în acid, desenul să se transfere în structura metalului prin procesul de corodare provocat de atacul acidului. Imaginea la care noi avem acces se imprimă prin presare, în trecerea prin presa de gravură a negativului metalic, peste care s-au aplicat tuşul şi foaia de hârtie.

Vizualizarea negativelor de gravură reprezintă adevărata întâlnire cu opera artistului, precum şi înţelegerea, măcar parţială, a dificultăţii acestei tehnici. Expunem acum o parte  dintre cele 65 de plăci de gravură aflate în patrimoniul Muzeului „Theodor Aman”, expunere facilitată de eforturile și talentul restauratorului Gheorghe Ionescu de la Muzeul Municipiului București, care a reușit să elimine urmele celor aproape 150 de ani trecuți peste aceste plăci  – adevărate opere de artă lucrate în cupru, la care marele public nu a avut acces, decât în foarte mică măsură sau niciodată. Este o premieră expozițională și o sărbătoare a plăcilor negativ, care vin la o întâlnire fără precedent cu publicul, cu toţi cei care l-au perceput până acum în mod pozitiv pe Aman și acum au ocazia să descopere un AMAN în NEGATIV” – a declarat Greta Şuteu, muzeograf, Muzeul Theodor Aman – Muzeul Municipiului București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *