EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA COLECȚIA DE ARTĂ LIGIA ȘI POMPILIU MACOVEI
„Istoria unei străzi (strada 11 Iunie de la 1593 până în prezent)”
Strada 11 Iunie păstrează în numele ei un crâmpei de istorie bucureşteană, o evoluţie istoriografică în ceea ce priveşte Bucureştiul. În sec. al XVI-lea în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593- 1601) Bucureştiul se întindea şi în partea de sud, unde se aflau străzile Sfinţii Apostoli şi Bateriilor (aceasta din urmă aflată spre Șoseaua Alexandria şi Arsenalul Armatei). În anul 1646 în perimetrul străzii 11 Iunie existau plantaţii de viţă-de-vie pe Dealul Mitropoliei, care va primi numele de “Dealul Podgorenilor”.
În vremurile de demult, strada 11 Iunie făcea parte din Mahalaua Vlădica, care cuprindea zona de oraş de la Biserica Sfântul Nicolae – Vlădica din Prund, mergea în sus, cuprinzând Ţigănia din Broscărie până spre Filaret ce reprezenta limita oraşului. Acest cartier în anii 1798 însuma 114 case, iar numele îi era dat de un anume “Vlădica”, care reprezenta denumirea unui mitropolit al ţării. În planul lui Rudoph Arthur von Borroczyn din 1852, mahalaua îngloba şi Biserica Sfântul Elefterie.
Numele străzii este legat de evenimentele revoluţiei care s-au desfăşurat în Bucureşti pe data de 11 iunie 1848. La chemarea conducătorilor revoluţiei, locuitorii Bucureştiului s-au reunit în centrul Capitalei, pe strada Lipscani şi pe Câmpul lui Filaret (din anul 1848 se va numi Câmpia Libertăţii). În anul 1878 strada Filaretului a primit denumirea de 11 Iunie. Ca urmare a împărţirii Capitalei în sectoare – “boiele” (pe culori), strada 11 Iunie făcea parte din Culoarea de Albastru şi în anul 1890 aparţinea noului Cartier Grammont.
În ultimii 40 de ani, pe strada 11 Iunie au funcţionat diverse magazine, societăţi, astfel că la nr. 62 exista măcelărie, restaurant cu specific chinezesc (actualmente închis); la nr. 42 a existat o patiserie, alimentară, după 1989 magazin de uz casnic; la nr. 40 era centrul de lapte, iar astăzi este o patiserie, o clădire de locuit și un centru foto.
Actualmente, la nr. 36-38 se află Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei, situată într-o clădire în stil eclectic construită între anii 1916-1928, la comanda lui Henri Moscona. În 1948 clădirea trece în proprietatea I.C.R.A.L. sector 4, chiriași fiind soții Macovei.
Expoziția va reflecta, prin diverse exponate, istoria clădirii muzeului, care s-a împletit într-un mod pitoresc cu parcursul acestei artere comerciale importante a Bucureștiului.
Florentina Limban, muzeograf
Mirela Murariu, muzeograf
Cezar Petre Buiumaci, muzeograf
Secțiile: Artă și Istorie, Muzeul Municipiului București