Exponatul Lunii

Veche  din secolul al XVI-lea, sticla de Boemia este puternic marcată de influența celei italiene pe care o va concura odată cu apariția „cristalului” de Boemia mai ales în secolele al XVIII-lea și al XIX –lea.

Perioada 1730-1800 reprezintă „epoca” de glorie a acestui  centru de artă decorativă, evidențiată prin: limpezimea sticlei, formele paharelor cu picior sau fără, cilindrice sau tronconice, farfurii cu contururi ondulate, cupe în formă de balustru, cu fațete prelucrate prin tehnica „tăierii”, ornamente cu subiecte delicate – elemente vegetale, chinezării, alegorii, blazoane și sfinți.

După 1750 se dezvoltă tehnica sticlei dublate, apare sticla rubinie, cu foiță de aur și gravură mată.

În secolul al XIX-lea, sticla de plumb devine tot mai răspândită și sunt adoptate noi tehnici decorative, precum cea  în „punct de diamante”, pe toată suprafața lucrării, nervure și emailuri policrome. După 1830 sticla se toarnă, iar după 1860 domină ornamental „vulturii imperiali”. Între 1870-1900 piesele sunt flacoane, pahare, carafe, farfurii, bomboniere, adesea semnate  M.N., cu ornamente florale, cu peisaje, portrete, steme.

Demn de semnalat printre piesele din colecția Artă decorative-cristal/porțelan, aflat la Casa Filipescu-Cesianu, în expoziția „Muzeul Vârstelor”, este un serviciu format din  carafă – aiguière și pahar, decorate cu stema familiei Suțu. Sunt piese din cristal de Boemia, care se nasc în atelierul lui Henri Gièrge și datează din anul 1885, cu nr. inventar 32318.

Carafa tip Aiguère este înaltă, are baza circulară, în secțiune orizontală, iar corpul bulbar este alungit. Gâtul înalt, cu terminația în cioc, are mânerul în formă de ansă, asemănătoare cu o ureche. Dopul are formă de pară, în jumătatea superioară. Decorul este gravat. Sunt reprezentări decorative vegetale dense, reprezentând vrejuri și volute. În zona mediană este stema familiei Suțu, decorată în tonuri de alb, roșu, albastru și auriu. Paharul are picior scurt, baza circulară, cupa ușor tronconică și prezintă decor gravat cu vrejuri, volute, dar și elemente geometrice. De asemenea, are stema familiei Suțu, reprezentată la fel ca pe carafe. Cromatica stemei Suțu este în roșu, albastru, alb și auriu. Palatul Suțu, ridicat de Biv vel postelnicul Costache Grigore Suțu (1799-1875) și înfrumusețat mai târziu de fiul său, Grigore Suțu (1819-1893), este centrul mondenității bucureștene din epoca amintită. Este cunoscut pentru fastul interioarelor, dar și pentru cele mai majestoase baluri care erau organizate aici.