Evoluția urbană a Bucureștiului, promovată în Israel
Interviu cu Dragoş Nelersa, redactor şef „Gazeta Românească” şi preşedintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română
În Israel trăiește o mică Românie, o comunitate care nu-și neagă rădăcinile, ba, dimpotrivă, se mândrește cu ele. Vă rog să ne descrieți această mică Românie.
Dragoș Nelersa: Între Israel și România au existat dintotdeauna relații excelente de prietenie și de bună colaborare în diverse domenii, relații neîntrerupte și benefice ambelor țări și popoare. Astăzi trăiesc în Țara Sfântă peste 600.000 de persoane – originari din România sau urmaşi ai acestora, vorbitori de limba română. Cu câtă bucurie, cu câtă nostalgie vorbesc israelienii născuți în România despre școala din ştetl-ul lor drag, despre bucuria sărbătorilor în comunitate, la sinagogă, despre prietenii creștini, despre atâtea și atâtea amintiri pe care le-au luat cu ei, în tainița sufletului, când au plecat din România.
Pentru mulți israelieni, România este acasă, pentru că aici s-au format, au o parte din familie și amintiri dragi.
Istoria României are suficiente dovezi care atestă contribuția populației evreiești la dezvoltarea României. Amintim aici reprezentanți de marcă ai evreilor din România – Solomon Marcus, Lazăr Șăineanu, Mihail Sebastian, Ion Pribeagu, Victor Brauner, Nicolae Cajal, Alexandru Graur, Marcel Iancu, Tristan Tzara – și lista poate continua.
Limba română se vorbește în comunitățile românești și prin această puternică legătură între cele două popoare poți face schimburi culturale, se organizează evenimente care prezintă și pun în valoare frumoasa Limbă Română, tocmai pentru ca urmașii originarilor din România să cunoască și să înțeleagă relațiile speciale și legăturile indestructibile dintre cele două țări și popoare.
– Care sunt realizările comunității românești din Israel? Dar neîmplinirile?
D.N.: În țara Canaanului, unde razele soarelui se împletesc cu istoria străveche, această comunitate cu rădăcini românești a înflorit cu realizări de excepție. Prin eforturi neîncetate și multă pasiune, membrii comunității românești au adus inovația în diverse domenii, lăsând o amprentă prețioasă în patrimoniul cultural și social al Israelului.
Pe aripile culturii și artei, artiști și creatori români au deschis porțile spre universuri de frumusețe și expresie. Expoziții pline de culoare, concerte învăluite în note muzicale măiestrite și spectacole care au captivat sufletele au făcut cunoscute tradițiile și creativitatea românească în pământurile israeliene.
În lumea afacerilor și antreprenoriatului, spirite curajoase au clădit companii și inițiative remarcabile. Prin muncă susținută și inovare, acești oameni au contribuit la prosperitatea ambelor țări, punând bazele unor colaborări ce au străbătut granițele geografice.
Cărțile și cunoașterea au găsit adăpost în inimile celor ce au ales calea educației și cercetării. Profesori înalți și cercetători deslușesc misterele cunoașterii, aducând onoare numelui lor și contribuind la avansul în diverse domenii ale științei.
Însă nu doar în domeniile vizibile, ci și în culisele binelui, s-au desfășurat adevărate episoade de altruism. În organizații non-profit și proiecte sociale, oameni de suflet s-au îngrijit de cei în nevoie, au ridicat vocea pentru cauze nobile și au promovat armonia și diversitatea în societate.
De-a lungul timpului, oamenii acestei comunități au rămas fideli rădăcinilor lor, împărtășind cu mândrie cultura, limba și tradițiile românești. În ateliere și programe educative, în întâlniri culturale și evenimente speciale, ei au cultivat o legătură strânsă între țara mamă și noua casă, păstrând flacăra identității vie.
Sunt multe povești pline de curaj și devotament ale comunității românești din Israel. Fiecare realizare, fiecare zâmbet adus pe buzele altora, au contribuit la întărirea legăturilor dintre aceste două țări și la înflorirea unei comunități pline de culoare și semnificație.
În umbra realizărilor strălucitoare, se conturează și neîmpliniri ale comunității românești din Israel, dar acestea sunt pietre de temelie pentru ambițiile noastre, pentru că din ele învățăm, creștem și căutăm drumuri noi către reușită.
Din cauza istoriei complexe și a tensiunilor din Orientul Mijlociu, comunitatea poate fi afectată de evenimente politice și sociale, ceea ce poate aduce o anumită instabilitate sau sentimente de insecuritate. Deși mulți români din Israel au reușit în afaceri și în carierele lor, există încă provocări legate de integrarea socio-economică pentru unii membri ai comunității. Accesul la oportunități egale și combaterea discriminării rămân obiective importante.
Este important să recunoaștem aceste neîmpliniri, nu ca pe un semn de slăbiciune, ci ca pe oportunități de învățare și de creștere. Ele ne amintesc că dezvoltarea și succesul nu sunt linii drepte, ci trasee cu curbe și înălțimi variate. Din neîmpliniri se nasc lecții prețioase și determinarea de a continua să căutăm soluții pentru a depăși obstacolele.
– Își duc cetățenii români copiii la cursurile de limbă română, cine sunt cei care le organizează, cât de interesați sunt ei de păstrarea tradițiilor și obiceiurilor părinților și bunicilor lor? Se contopesc ei sută la sută cu cultura israeliană sau vor ști să profite în viitor de ambele culturi?
D.N.: Întrucât Limba Română este factor coagulant și reprezintă puntea de legătură dintre originarii din România, urmașii lor și Țară înființarea unei școli de Limba Română a apărut ca o strictă necesitate. Prin inițiativa Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) și cu sprijinul Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni funcționează în Israel o școală de Limba Română care are mare succes în rândul adolescenților.
Foarte multe persoane doresc să învețe limba română. În general familiile de români au vorbit cu copiii lor românește, dar nu a fost suficient. Aceștia își doresc o mai bună aprofundare a secretelor lingvistice. Cei care nu au vorbit românește în casă cu copiii regretă acum. Bunicii își doresc ca nepoții lor să vorbească românește, pe scurt există o imensă dorință de învățare a limbii române.
Interesul față de păstrarea tradițiilor și obiceiurilor părinților și bunicilor variază de la familie la familie. Unii părinți pun un accent deosebit pe învățarea limbii române și pe transmiterea valorilor culturale românești către copiii lor, dorind să mențină o legătură puternică cu țara de origine. Aceasta poate fi văzută ca o modalitate de a asigura o identitate duală și de a încuraja copiii să înțeleagă rădăcinile lor.
În ceea ce privește integrarea în cultura israeliană, există un proces complex. Mulți copii din comunitatea românească vor fi expuși la cultura israeliană prin școli, prieteni și interacțiunile cotidiene. Acest lucru poate duce la o contopire parțială a celor două culturi. Cu toate acestea, multe familii caută să găsească un echilibru între cele două, permițând copiilor să învețe și să se bucure de bogăția celor două culturi.
Aprofundarea cunoașterii și înțelegerii ambelor culturi poate aduce beneficii semnificative pe termen lung. Copiii care sunt expuși atât la cultura română, cât și la cea israeliană, pot dezvolta o perspectivă mai largă și mai înțelegătoare asupra lumii. De asemenea, această experiență duală poate fi un avantaj într-o societate globalizată, oferindu-le abilități de adaptare și înțelegere a diferitelor perspective.
– Am văzut că în Israel se pune un accent deosebit pe educație muzeală prin organizarea unor diferite activități atractive pentru copii. Cât de important este să aducem tânăra generație în incinta muzeelor, pe care să le considere o alternativă viabilă pentru petrecerea timpului liber?
D.N.: Aducerea tinerei generații în incinta muzeelor și promovarea educației muzeale reprezintă o inițiativă deosebit de importantă și benefică în dezvoltarea copiilor și adolescenților. În Israel, precum și în România, educația muzeală joacă un rol semnificativ în învățarea continuă, explorarea culturală și dezvoltarea personală.
Muzeul oferă oportunități unice de învățare interactivă și experiențială. Această abordare îi angajează într-un mod diferit față de ceea ce ar experimenta într-un mediu școlar obișnuit.
Vizitarea muzeelor încurajează dezvoltarea curiozității și a gândirii critice. Tinerii sunt încurajați să pună întrebări, să analizeze informațiile și să dezvolte abilități de cercetare și analiză. Muzeul poate fi un loc unde tinerii descoperă și înțeleg diversitatea culturală și istorică a lumii. Prin expunerea la arte, obiecte istorice și tradiții diferite, ei pot dezvolta empatie și înțelegere pentru alte culturi și comunități.
Și, nu în ultimul rând, muzeul poate să fie un mediu în care tinerii învață despre istoria, valorile și realizările comunității lor sau ale întregii societăți. Această înțelegere poate contribui la dezvoltarea lor ca cetățeni responsabili și informați.
În concluzie, aducerea tinerilor în muzeu și promovarea educației muzeale este esențială pentru dezvoltarea lor holistică. Este o modalitate de a le oferi o perspectivă amplă asupra lumii, de a stimula curiozitatea și creativitatea, și de a-i ajuta să învețe prin intermediul experiențelor tangibile.
– Grație unei foarte bune colaborări cu Muzeul Municipiului București, Gazeta Românească din Israel găzduiește articole ale muzeografilor noștri. Care tematici vi se pare că au avut cel mai mare impact?
D.N.: În cadrul societății noastre punem un accent deosebit pe colaborarea cu Muzeul Municipiului București (MMB). În ziarul Gazeta Românească cititorii pot lectura ceea ce numim „Gazeta Bucureșteană”, o pagină în care, în fiecare săptămână, specialiștii MMB ne prezintă subiecte deosebit de interesante și apreciate de publicul nostru.
Fiecare articol oferă o perspectivă diferită asupra istoriei și culturii Bucureștiului, contribuind la o experiență educativă și captivantă pentru cititori. Printre cele mai interesante tematici am remarcat pe cele referitoare la epoca interbelică a Bucureștiului, cu detalii despre arhitectura și viața urbană a vremii. Această perioadă a adus schimbări semnificative în oraș și a lăsat amprente profunde asupra identității sale.
O tematică deosebit de interesantă este dedicată evoluției arhitecturii din București de-a lungul secolelor. Articolele prezentate în Gazeta ne-au oferit o privire în istoria diverselor stiluri arhitecturale prezente în oraș. Profesioniștii muzeului explorează evoluția urbană a Bucureștiului, de la primele sale forme până în prezent. Cititorii noștri au putut înțelege cum s-a dezvoltat orașul, cum au apărut cartierele și cum s-au schimbat străzile și piețele.
O altă tematică importantă este cea legată de perioada comunistă și impactul său asupra Bucureștiului. Articolele pe această temă au adus în prim-plan aspecte precum arhitectura socialistă, evenimentele semnificative și viața de zi cu zi în această perioadă.
Aceste tematici sunt doar câteva exemple din cadrul articolelor publicate de specialiștii Muzeului Municipiului București. Fiecare material ne oferă o perspectivă diferită asupra istoriei și culturii Bucureștiului, contribuind la o experiență educativă și captivantă pentru lectorii Gazetei.
– Cum regăsiți România ori de câte ori reveniți acasă?
D.N.: Am avut oportunitatea anul acesta să particip împreună cu un grup de copii din Israel la Taberele ARC 2023 organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare cu Ministerul Familiei. Pentru mine legătura cu țara natală a fost întotdeauna puternică și adesea regăsirea ei a fost marcată de emoții profunde. De data aceasta, când a trebuit să prezint frumusețile României acestui grup de tineri am simțit o bucurie și mai mare. Aprecierea tradițiilor, a peisajelor și a culturii românești ne-a creat un sentiment de conectare puternică, chiar în mijlocul unor experiențe noi și diversificate pe care le-am dobândit în cadrul acestei Tabere de Vară.
În momentul în care ajungi în România, dintr-o dată vei simți familiaritate în peisajele, sunetele și gusturile care te înconjoară. Pentru noi este o reîntâlnire cu trecutul și cu rădăcinile. De la mâncărurile tradiționale până la obiceiurile și tradițiile locale, fiecare aspect poate să îți aducă aminte de experiențele anterioare și de legătura ta cu România.
În același timp, călătoriile către ținuturile natale ne aduc și ocazia de a observa schimbările și evoluțiile care au avut loc în România de-a lungul anilor. Cu fiecare vizită, poți descoperi noi atracții, noi tendințe și poate chiar să contribui, într-o oarecare măsură, la schimbarea pozitivă a comunității tale și a țării în general.
Prin prisma pasiunii mele pentru jurnalism, fiecare călătorie în România este și o oportunitate de a explora și mai adânc aspectele culturale, sociale și economice ale țării. Așa că, de fiecare dată când mă întorc în România, pot să experimentez atât sentimentul de regăsire, cât și pe cel de descoperire într-un mod unic și personal.
Interviu realizat de Simona Popescu