Pe lângă o valoroasă Colecție de pictură, Pinacoteca municipală cuprinde și o semnificativă Colecție de Artă grafică, numărând un total de peste 2.400 de lucrări de grafică modernă și contemporană. Dacă secțiunea de pictură a mai fost prezentată publicului, prin expozițiile sau prin publicațiile repertoriale ale Muzeului Municipiului București, despre lucrările de grafică chiar și specialiștii, istoricii de artă, cunosc foarte puține detalii.
Colecția de grafică modernă este formată din lucrări create de importante personalități ale picturii românești, precum: Nicolae Grigorescu, Nicolae Vermont, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Iosif Iser, Ștefan Dimitrescu, Alexandru Phoebus sau Cecilia Cuțescu Storck. Lucrările sunt realizate în diferite tehnici specifice, de la creion, cărbune, pastel, tuș, cerneală, până la acuarelă, guașă sau culori tempera.
Theodor Pallady, în jurnalul său, preciza importanța pe care o are pentru un artist capacitatea de a reda forme grafice: „Desenul poate să fie de sine stătător, în schimb culoarea fără desen rămâne ceva nevertebrat. Desenul este mai cinstit decât culoarea, fiind mai controlabil”.
Doar stăpânind perfect forma, un artist poate accede spre statutul de mare maestru. Tehnicile de grafică dezvăluie orice greșeală de reproducere plastică și nu permit acoperirea micilor ezitări de execuție cu alt strat de culoare, ca în cazul tehnicii de pictură în ulei, de exemplu. Operele de artă realizate în tehnici de grafică sunt de fapt adevărate teste de precizie și măiestrie artistică, indiferent care este abordarea stilistică a artistului.
Maeștrii artei plastice românești sunt reprezentați în această colecție cu lucrări semnificative, care oglindesc foarte bine genurile și tematicile generale abordate de-a lungul întregii lor cariere. Nicolae Grigorescu se remarcă printr-o serie de desene: portrete de copii, țărănci sau reprezentări animaliere. Nicolae Vermont se distinge și el prin câteva interesante portrete, peisaje sau femei în costume populare. Câteva valoroase pasteluri, redând flori sau peisaje cu Mănăstirea de la Brebu, aparțin lui Ștefan Luchian. Ștefan Dimitrescu se remarcă printr-o serie de desene cu tematică religioasă sau scene din timpul Primului Război Mondial. Theodor Pallady se evidențiază și în colecția Pinacotecii prin trei genuri tipice creației sale: portret, peisaj și studiu de nud. Alexandru Phoebus rămâne în special artistul peisajului urban bucureștean, reușind să transpună plastic atmosfera specifică metropolei românești în perioada interbelică. Câteva portrete, dar și un rafinat studiu de nud feminin demonstrează din nou calitatea excepțională a operei pictorului Nicolae Tonitza.
Din valoroasa serie a lucrărilor de artă grafică realizate de Theodor Pallady vom prezenta, de această dată, două dintre ele: un peisaj realizat în București și un portret. Concepând peisajul, pictorul a speculat albul strălucitor al hârtiei și, diluând foarte mult culorile acuarelei, a optat pentru o construcție cromatică fină și delicată, accentuând efectul de lumină obținut. Peisajul a fost desenat en plein air (la fața locului), fiind văzut dinspre strada Câmpineanu, având în fundal o parte din clădirea Bisericii Luterane. Cealaltă lucrare a maestrului creionează un portret de femeie cu o cochetă pălărie (Melanie), care citește dintr-o carte sau dintr-o revistă. Lucrarea a fost realizată la Paris în anul 1934, așa cum artistul a notat pe desen. În această a doua lucrare, Pallady explorează efectele alternării liniilor oblice, ale hașurilor și caroiajelor, care au diverse intensități, conferind desenului nu doar dinamism, dar și inedite efecte decorative.
Având în vedere valoarea și complexitatea acestei colecții a Pinacotecii Municipiului București vom reveni cu noi prezentări, evidențiind modul în care marii maeștri au abordat diverse tehnici ale artei grafice.
Dr. Elena Olariu