Cine vine la muzeu

Dinamica dezvoltării instituţionale a Muzeului Bucureștiului (2014 – 2018)

Muzeul Municipiului București – un muzeu pavilionar, care include alte 12 muzee și case memoriale – este preocupat constant nu numai de creșterea numărului vizitatorilor, pentru ca tot mai mulți oameni să aibă acces la istorie și cultură, ci și de profilul vizitatorilor săi, pentru a asigura atât transmiterea cunoștințelor de ieri celor de astăzi, cât și educația celor de astăzi, care vor transmite în viitor temeinicele cunoștințe acumulate. Un muzeu fără vizitatori nu își poate îndeplini menirea. Iar față de anul 2014, când numărul era de 14.000, acum ne vizitează de peste șapte ori mai mulți români și străini, deopotrivă, cifra ajungând la peste 100.000 la finele anului trecut. Dintr-un „seif ” plin cu bunuri culturale de valoare pe care nu prea le vedea nimeni, acum dinamica activităților atât de diverse a transformat Muzeul Municipiului București într-o comunitate dornică să promoveze ea însăși patrimoniul bucureștean.

Structura vizitării Muzeului Municipiului București de către români (2018)

Tot mai multe muzee ale MMB sunt vizitate de tineri, o strategie aparte concentrând eforturile inclusiv pe familiarizarea copiilor cu incintele muzeale. Opțiunea este una strategică. Dacă cei mici se familiarizează de la vârste fragede cu muzeele și ajung să le considere prietenoase, ba chiar foarte interesante, atunci vor rămâne vizitatori de muzee pe parcursul vieții, iar în viitor își vor aduce și ei copiii la muzeu. Desigur, seniorii au, la rândul lor, activități special dedicate.

De aceea, aspecte cantitative, de structură, analiza gradului de satisfacție a publicului vis-a-vis de vizita la muzeu, noțiuni ce par pur tehnice, au devenit familiare personalului MMB, care trece cu ușurință de la titluri, proiecte, cifre și strategii, la concretizarea acțiunilor propuse publicului căruia îi dăruim preocupările și activitatea noastră zilnică.

Cum educăm copiii să îndrăgească muzeul

Esențial pentru activitatea oricărui muzeu este ca ceea ce el deține – fie că este vorba de cunoștințe, fie că este vorba de patrimoniu – să fie util pentru societate, să contribuie la dezvoltarea personală și culturală a vizitatorilor și a altor categorii de stakeholderi. Cu cât un muzeu are mai mulți vizitatori, cu atât el are un impact mai mare în societate. Desigur, nu numai numărul vizitatorilor contează, ci și profilul acestora. Cei care încă asociază, din păcate, muzeul cu un spațiu elitist, prăfuit, vizitat de persoane în vârstă care deja sunt familiarizate cu diverse aspecte ale culturii și iubitoare de artă, cunoscătoare ale istoriei… ei bine, nu știu ce pierd!

Din fericire, tot mai multe muzee sunt vizitate de tineri, iar numărul acestora este adesea mai mare decât cel al seniorilor. Acest lucru este valabil și în România. Mai mult, numeroase muzee din România par să considere că principala categorie de public care trebuie atrasă este cea a copiilor. Această opțiune este una strategică, avându-se în vedere că dacă ei se familiarizează de mici cu muzeele și ajung să le considere prietenoase și interesante, atunci vor rămâne vizitatori de muzee pe parcursul vieții și își vor educa, la rândul lor, copiii în acest sens. Dinamica vizitării unui muzeu depinde de mai mulți factori. Unii dintre aceștia țin de caracteristicile și interesele culturale și de petrecere a timpului liber. Alți factori se leagă de sistemul socio-economic din care face parte muzeul și publicul său. O a treia categorie depinde de muzeu și de oferta sa. Practica arată că succesul la public al unui muzeu – atât la nivel cantitativ (numărul de vizitatori), cât și calitativ (impactul asupra audienței) – depinde în mod hotărâtor de acești din urmă factori. Cu cât un muzeu este mai dinamic, mai interesant, este mai „centrat pe vizitator”, cu atât atractivitatea sa crește, direct proporțional cu creșterea numărului de vizitatori.

În vizită la Muzeul Municipiului București

Structura vizitării Muzeului Municipiului București de către străini (2018)

În ultimii ani, oferta muzeului s-a modificat radical. Sediul principal – Palatul Suțu – a beneficiat de o reorganizare și optimizare a spațiului expozițional. În urma acestui proces, suprafața expoziției de bază și a celor tematice a crescut. De asemenea, a fost amenajată o sală dedicată programelor pentru copii și expozițiilor asociate. Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, Muzeul George Severeanu și Observatorul Astronomic Amiral „Vasile Urseanu” au fost complet reamenajate după ce clădirile au fost reabilitate și restaurate. Curtea Veche și Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei urmează să beneficieze de aceeași abordare. Un nou muzeu a fost deschis pentru public, și anume „Muzeul Vârstelor” de la Casa Filipescu-Cesianu. Pinacoteca Bucureștiului este, din nou, accesibilă vizitatorilor prin expoziții tematice organizate la Palatul Suțu.

În plus, oferta de programe publice s-a diversificat extrem de mult. Se oferă activități pentru copii dezvoltate atât de către educatorii muzeului, cât și de colaboratori externi. Pentru prima dată în istoria muzeului s-au organizat școli de vară. Concertele și spectacolele de teatru sunt oferite în mod frecvent. Chiar și în cazul muzeelor mai mici din structura MMB sunt propuse tot mai des evenimente culturale. Spațiile găzduiesc atât expozițiile realizate de Muzeul Municipiului București, cât și expoziții realizate de parteneri. De regulă, acestea din urmă sunt de mai scurtă durată. De asemenea, programele educaționale sunt atât organizate de muzeu, cât și propuse în parteneriat cu alte organizații dedicate educării culturale a copiilor și adolescenților. Majoritatea spectacolelor sunt organizate de parteneri ai muzeului, deveniți deja tradiționali, cum este Fundaţia ACUMM, care oferă concerte gratuite. Dezvoltarea aceasta a ofertei Muzeului Municipiului București a generat, firesc, creșterea semnificativă a numărului vizitatorilor. În medie, în anul 2018, din patru români care au vizitat Muzeul Municipiului București, unul a ajuns la Observatorul Astronomic, unul la Palatul Suțu, un al treilea la Muzeul Vârstelor. Al patrulea a ales între celelalte muzee. În ce privește turiștii străini, doi din trei aleg să meargă la Palatul Suțu.

Palatul Suțu – A înregistrat o creștere semnificativă a vizitării. Față de anul 2014, creșterea până la finalul anului 2018 este spectaculoasă – de aproape opt ori. Această evoluție pozitivă este legată de mai mulți factori privind oferta muzeului. Pe de o parte, clădirea, respectiv expunerea de bază, a beneficiat de optimizări și de extindere a spațiului expozițional, în conformitate cu un concept nou și atractiv – „Timpul Orașului”. Pe de altă parte, în ultimii ani a crescut numărul de expoziții temporare și de programe publice oferite de acest muzeu. Numărul vizitatorilor străini a crescut constant. Palatul Suțu este cel mai popular muzeu al MMB printre vizitatorii străini. Numărul acestora s-a ridicat în anul 2018 la aproape 7000, respectiv 28% din totalul vizitatorilor.

Muzeul Vârstelor – Este găzduit de Casa Filipescu-Cesianu, a fost deschis publicului în decembrie 2016, după o perioadă de consolidare și de proiectare a unei expoziții inedite pentru România – o viziune antropologică conturată în jurul evoluției vieții în București, dar și a persoanei. Evoluția pozitivă a vizitării acestui muzeu este legată de creșterea continuă a gradului de familiarizare a publicului cu acest nou spațiu cultural. Pentru ca publicul să aibă ocazia să experimenteze noul spațiu și datorită faptului că până în decembrie 2016 (când s-a inaugurat Muzeul Vârstelor) s-au organizat doar expoziții tematice, în anul respectiv intrarea în muzeu a fost în mare parte gratuită.

Muzeul George Severeanu Este un muzeu aparte, amenajat în casa primului director al Muzeului Municipiului București, adăpostind colecția de antichități a medicului radiolog Severeanu. În perioada iunie – noiembrie 2017 muzeul a fost închis pentru a se amenaja o nouă expoziție de bază. După redeschiderea muzeului, în decembrie 2017, au fost organizate și aici mai multe ateliere și evenimente. Noua expunere și noua propunere de programe publice au generat creșterea numărului vizitatorilor cu copii mai mici de 7 ani, precum și numărul elevilor, studenților, dar și al pensionarilor. Putem deci vorbi de o întinerire semnificativă a publicului acestui muzeu.

Noaptea Muzeelor la Muzeul Municipiului București – 2018

Muzeul Nicolae Minovici În mai 2016, Muzeul Nicolae Minovici s-a redeschis parțial pentru public după ce a fost complet consolidat și restaurat. În octombrie 2017 muzeul a fost în întregime propus spre vizitare, după ce în august și septembrie s-a amenajat expoziția de artă populară în formulă completă. În acest interval nu s-a solicitat plata unei taxe de intrare în muzeu, fiind disponibilă doar expoziția temporară din Sala de Conferințe. Expunerea de bază actuală este o restituire a viziunii inițiale a colecționarului, fiind proiectată după un set de fotografii din anul 1937. Acest muzeu este foarte atractiv pentru public, inclusiv pentru turiștii străini care reprezintă în medie 6.5% din totalul beneficiarilor.

Muzeul Theodor Aman Este cel mai vechi muzeu-atelier din București, asociat cu unul dintre cei mai importanți pictori din România. Pe lângă caracteristicile sale deosebite, muzeul este și favorabil amplasat, în centrul orașului, în apropiere de Muzeul Național de Artă al României. În ultimii trei ani a crescut vizitarea acestui muzeu cu peste 60%. Remarcăm o evoluție relativ constantă a gratuităților și biletelor reduse. Creșterea se datorează în special vizitatorilor adulți. Se remarcă și faptul că oferta s-a diversificat, atât pe linia programelor pentru public, dar și a concertelor. Pe parcursul anului, în medie, unul din șase vizitatori a venit din străinătate.

Colecția de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei Este adăpostită într-o clădire cu tradiție muzeală însă colecția este ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului București, respectiv în anul 1992. Vizitatorii acestui muzeu sunt foarte încântați de experiența legată de această colecție. Intensificarea promovării muzeului din ultimii ani, ca și dinamizarea ofertei publice au dus la creșterea de mai mult de patru ori a vizitării în 2018, față de 2014.

Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuțescu StorckAceastă bijuterie culturală a Bucureștiului nu beneficiază de cele mai bune condiții de prezervare datorită statutului mixt al proprietății. Spațiul este, de asemenea, destul de nepotrivit pentru organizarea de ateliere sau alte evenimente, motiv pentru care aici se organizează numai în mod excepțional programe educaționale sau alte proiecte publice. Aceste caracteristici, precum și faptul că se află pe o străduță lăturalnică unde nu sunt locuri de parcare, determină o vizitare relativ scăzută față de potențial. Dar campania de promovare este în desfășurare.

Observatorul Astronomic A fost deschis publicului după lucrări dificile de reamenajare, în septembrie 2017. Redeschiderea către public s-a făcut în mai multe etape. În scurt timp, el a devenit foarte popular printre familii cu copii și pentru tineri care fie vizitează expoziţia permanentă, fie participă în număr mare la observaţiile nocturne. La sediul Observatorului există și Biblioteca MMB, deschisă spre orice segment de public, specialiști și „profani”. De asemenea, biblioteca derulează programe expoziționale și alte proiecte publice.

Analiză de Alexandra Zbuchea

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *