Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului Bucureşti
Patrimoniul Muzeul Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de către cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie, de către diecii cancelariilor în limbile slavonă și română cu caractere chirilice.
Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, ţigani, rumâni, case, prăvălii etc., aflate în Capitala țării sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, dar şi porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a.
De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat prin stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor emise în această perioadă. Și Divinitatea este prezentă în frontispiciul acestor acte, prin îngerii care susțin stema unită sau prin Sfinții ocrotitori care sunt invocați în diverse situații, subliniind, o dată în plus, că domnul era desemnat de Divinitate pentru a cârmui destinele țării încredințate. Stema unită se prezintă fie prin două scuturi alăturate, în care sunt redate acvila cruciată și capul de bour, fie aceste reprezentări sunt înfățișate pe același scut. Stema este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul și buzduganul. De asemenea, întregul ornament al stemei din frontispiciu este înconjurat de literele inițiale al numelui domnitorului emitent, scrise cu chinovar sau soluție de aur.
Întotdeauna litera iniţială „M” este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută”, care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta. Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, fie liberă, fie cuprinsă într-un cartuș frumos decorat.
Autentificarea actelor emise a fost realizată prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, dar și prin sigiliul inelar domnesc, de formă ovală sau octogonală, imprimat în chinovar. În câmpurile sigilare este redată fie acvila cruciată, fie stema unită a Țării Românești și Moldovei, care este înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și uneori data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară.
Încă o dată instituția noastră are prilejul de a expune noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în Colecția de Documente.
Dr. Grina-Mihaela RAFAILĂ