„Lumea se schimbă repede şi aproape inexplicabil”

Lumea se schimbă repede şi aproape inexplicabil

Interviu cu jurnalistul Cornel Nistorescu, director „Cotidianul”

Care sunt valorile care ne vin din istorie?
Cornel Nistorescu: Toate valorile morale vin din istorie și au ținut omenirea pe drumul progresului. Uite că a venit vremea în care toate sunt ignorate. Până și bunul simț poate fi contestat cu orice idee tâmpită. Mulți zic că a fi moral este o prostie. Mi se pare că trăim vremea celei mai cumplite decăderi morale, combinate cu un comportament amoral. Și într-o bună zi, disperată, lumea se va regăsi totuși prin valorile morale. Dar până atunci, mare, mare aiureală va fi!

Astăzi sunt pe cale de dispariție, și de ce?
C.N.: Greu și complicat de spus. Tehnologia a devenit prioritară și ar putea fi la originea acestei goliri de sens și de valori morale! Maimuța a devenit vedetă și mitocanul, personaj admirat. Este o invazie de subcultură pentru subintelectuali!

În ziarul „Cotidianul” găzduiți articole scrise de specialiști din cadrul Muzeului Bucureștiului. Cum v-a venit această idee și cum apreciați tematica abordată în acele materiale?
C.N.: Pentru că la muzee am găsit oameni dotați cu binocluri pentru privit în trecut: doar pe la institutele de istorie, pe la facultățile de profil și pe la muzee mai găsești oameni care să scrie istorie, să o gândească!

De ce neapărat istorie?
C.N.: Pentru că viața fără priviri asupra trecutului, fără panorame și diorame, fără reconstituiri și fără cercetări este o călătorie fără orizont. Să zicem că arătăm ca niște vânători prin neant. Orbecăială curată!

V-ar fi plăcut să fiți muzeograf ? Sau cercetător de istorie?
C.N.: Nu! Aș fi trăit într-o stare de continuă visare, aș fi hălăduit numai prin vremuri trecute, mi le-aș fi imaginat și nu cred că m-aș fi putut întoarce de prea multe ori.

Ce fel de conținut v-ați dori din partea MMB?
C.N.: Toate subiectele despre lumea din care venim ne sunt de folos și ne ajută la stabilirea identității. Știi ce cred? Că România este așa cum este din cauza istoriei Bucureștilor. Dacă am înțelege mai bine originile orașului acesta, am putea să mai reparăm câte ceva!

Cultura în pandemie se descurcă foarte greu. Dar cum vi se pare că s-au descurcat muzeele?
C.N.: Nu știu! Pandemia m-a făcut să trăiesc clipe de egoist. M-am gândit mai întâi la mine și la ai mei. Cum să-i protejez și cum să-i fac să nu se rupă de lume, dar fără să iasă din curte. Punțile noastre cu tradiția, cu habitudinile urbane, cu reflexele civilizației s-au clătinat. Pentru unii s-au și rupt. Izolarea ne-a dus la redescoperirea lecturii, a muzicii și a filmelor bune. Atâtea câte mai sunt!

Până să vină momentul acela de lockdown, în urma unei intense campanii desfășurate de MMB, numărul vizitatorilor era în creștere, trendul arătându-ne că tot mai mulți bucureșteni preferă să-și petreacă timpul liber, alături de membrii familiei, într-unul din muzeele din componența Muzeului Bucureștiului. Apoi a venit închiderea totală, apoi reluarea activității, dar cu restricțiile impuse de regulile de protecție sanitară. Nu numai la MMB, ci la muzeele din întreaga lume, numărul vizitatorilor s-a redus substanțial. Care să fie felul în care vedeți muzeele renăscând?
C.N.: Bine că nu conduc un muzeu sau un teatru! Fără ieșirea din banal, din obiceiurile vechi, fără evenimente atractive, nu văd cum. Care evenimente atractive? Cu ce bani? Cu ce oameni? Nu știu!

Cum ar putea fi stârnit, de pildă, interesul tinerei generații pentru istorie, artă, cultură… astfel încât să decidă că, pentru propria cultură generală, este bine să depășească ecranul calculatorului și să pășească într-un muzeu?
C.N.: Alt nod gordian! Știi că pentru ora de biologie am dat copilului meu un molar de mamut, ca să-l arate colegilor. A venit dezamăgit, aproape plângând. Toți au zis că este fals. Și nu era! Nu reușim să trecem nici de Jules Verne! Se schimbă lumea. Dar se schimbă repede și aproape inexplicabil. Și nu neapărat în bine. Dar se schimbă repede. Nu știu dacă are nevoie de o frână sau de o direcție. Cei tineri par a nu căuta nimic dincolo de ecranul calculatorului. Poate ceva lucruri simple, primare și, uneori, primitive! La un moment dat, lucrurile vor avea o logică și viața va apuca același drum al condiției umane, plin de întrebări și de neliniști, dar și de bucurii.

Cât de important este pentru bucureșteni, dar nu numai pentru ei, să își cunoască istoria propriului oraș?
C.N.: Îți spuneam că din istoria orașului vine dezbinarea. Poate că o cunoaștere mai aprofundată ne-ar îngrozi și ne-ar determina să căutăm o cale spre comunitate, spre solidaritate, spre coerență. Fără un discurs al solidarității, nu văd unde am putea ajunge!

Interviu realizat de Simona Popescu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *