Interviu cu dl Eugen Nicolae, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
Vestigii arheologice, etalate cu succes
Cum s-au desfășurat munca de cercetare și campaniile arheologice pe timp de pandemie?
Eugen Nicolae: Fiind vorba de o activitate cu două componente, una efectivă, în teren, cealaltă „de birou”, a fost influențată de restricțiile impuse de pandemie în mod diferențiat. Arheologia în teren, fiind o activitate în aer liber, s-a desfășurat relativ fără probleme, mai ales cea preventivă, în condițiile continuării lucrărilor de infrastructură sau a proiectelor constructive de diferite dimensiuni. În ceea ce privește arheologia sistematică, aceasta a fost grevată, ca și în perioadele anterioare, de subfinanțarea domeniului, dar și de un acces limitat la forța de muncă necalificată (zilieri). În ceea ce privește activitatea „de birou”, au existat dificultăți legate de prelucrarea efectivă a materialului arheologic, din cauza accesului restricționat al arheologilor și personalului auxiliar în depozite și laboratoare, fapt suplinit prin finalizarea contribuțiilor destinate publicării, activitate posibilă și de la domiciliu și prin comunicare online. Au fost situații de renunțare la deplasări de documentare și cercetare în muzee, universități, depozite ale unor instituții care de cele mai multe ori au fost închise din cauza cazurilor de Covid 19 înregistrate, care au determinat declararea unei carantine prelungite. Au fost anulate sau reprogramate unele manifestări științifice atât naționale cât și internaționale, iar multe dintre acestea s-au desfășurat online. Institutul a trebuit să onoreze, chiar și în condițiile luptei cu pandemia, o serie de obligații contractuale. De exemplu, au existat șantiere de restaurare a unor monumente istorice în care arheologii noștri au fost implicați. Un exemplu ar fi acela al Bisericii evanghelice din Sibiu, unde restaurarea a intrat practic pe ultima sută de metri în vara 2020, iar arheologii au fost solicitați în șantier pe durata mai multor luni, atât în anul trecut cât și în anul acesta. Inaugurarea bisericii restaurate pe 9 octombrie 2021 ne-a adus satisfacția de a vedea multe vestigii arheologice, descoperite de cercetătorii noștri, puse în valoare în interiorul acestui important monument.
Expoziția „Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești” a adus pentru prima dată în atenția publicului rezultatele cercetărilor arheologice, mai vechi sau mai noi, din cunoscutul sit de pe platoul „Dumbravă”, situat în comuna Bârsești, județul Vrancea. Cum v-a venit ideea să o prezentați la Muzeul Dr. George Severeanu? Ce a însemnat expoziția pentru publicul de specialitate și nu numai?
E.N.: Ideea prezentării expoziției „Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești” la Muzeul Dr. George Severeanu se datorează vecinătății cu sediul institutului nostru (Casa Macca) și mai ales unei foarte vechi colaborări cu Muzeul Municipiului București. În plan expozițional sunt de amintit manifestările: „Jupiter în fața ta” (2013), o etalare spectaculoasă privind cultele epocii romane, reflectate, în principal, în arta sculpturală; „Muzeul Național de Antichități. O excursiune arheologică” (decembrie 2014 – iunie 2016), un excurs prin istoria de 180 de ani a instituției noastre, cu accent asupra începuturilor arheologiei dobrogene în vremea lui Grigore Tocilescu și cercetării sitului emblematic de la Histria, sub coordonarea lui Vasile Pârvan. Expoziția „Monumentele eternității. Necropole tumulare de la Bârsești” a prezentat publicului rezultatele unui proiect științific finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale), desfășurat în cadrul Institutului de Arheologie și sprijinit de Muzeul Vrancei din Focșani. Prezentarea publică a acestor rezultate arheologice este una dintre datoriile specialiștilor care au efectuat aceste cercetări și expoziția s-a bucurat de interesul publicului prin vizitarea ei reală sau virtuală. Ea a adus un imbold continuării cercetărilor arheologice pe platoul Dumbrava de la Bârsești, care s-au desfășurat cu succese remarcabile, lucrările fiind puțin influențate de pandemie. Al cincilea an de săpături sistematice a adus bucuria descoperirii unui tumul aproape întreg, din perioada 625-500 î. Hr., conținând un mormânt principal central cu o depunere de vase de ofrandă și un mormânt în urnă, periferic. Expoziția și aceste cercetări recente vor fi prezentate și la Focșani publicului interesat de cunoașterea monumentelor din zonă.
Colaborarea cu Muzeul Municipiului București a inclus, în această toamnă, și organizarea, în parteneriat, a celei de-a VII-a ediții a „Simpozionului Cercetări Arheologice și Numismatice”. Pe ce anume au pus accent, în expunerile lor, cercetătorii și arheologii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române?
E.N.: Cercetătorii noștri au participat în număr mare la ambele secțiuni, accentul fiind pus pe rezultate interdisciplinare obținute în ultimii ani, prin colaborarea unor cercetători de specializări diferite (arheologie – antropologie – numismatică), dar și prin colaborare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, pentru obținerea fie a unor datări absolute, fie a unor informații de natură tehnică asupra diferitelor categorii de artefacte și depozite.
Cum sperați să fie anul 2022 pentru domeniul dumneavoastră? Care sunt proiectele pentru viitor?
E.N.: Anul 2022 sperăm în primul rând să fie un an fără restricții, în care munca noastră să revină la normal. Ne dorim ca cercetătorii să poată merge pe șantierele aflate în responsabilitatea institutului, indiferent că este vorba despre săpături sistematice, preventive sau legate de restaurarea unor clădiri istorice. Ne dorim să participăm fizic la conferințe naționale și internaționale și să ne putem relua colaborarea cu cercetători din alte țări prin desfășurarea unor activități comune, practice sau teoretice. Sunt, desigur, deziderate ale întregii societăți. În cazul nostru însă, este clar că doar o parte din munca noastră se poate desfășura în izolare, la domiciliu sau birou. Pentru săpături trebuie să putem merge pe șantiere, iar pentru schimbul de experiență și conferințe, de asemenea ar fi bine să ne putem deplasa. Sperăm să putem relua Sesiunea noastră anuală, care de obicei atrage peste 100 de participanți. Mai sperăm să ne putem relua activitățile normale cu doctoranzii, fiindcă de la începutul pandemiei a trebuit să transferăm unele dintre acestea în online.
Interviu realizat de Simona Popescu