Valori naționale în narațiuni vizuale
Interviu cu Oana Năsui, cercetător cultural, președinte PostModernism Museum
– Cum v-a venit ideea seriei „Narațiuni ale națiunii”, în ce constă ea și cine au fost până acum invitații?
Oana Năsui: Scopul proiectului este acela de a prezenta și explora conceptual și documentar modalitățile în care au fost alcătuite narațiunile literare, vizuale și muzicale ale națiunii române, prin reprezentările prozatorilor, poeților, artiștilor, fotografilor, muzicienilor, dar și a conceptelor muzeografice. Proiectul are ca punct de pornire tipologii, chiar stereotipuri de narațiuni vizuale și muzicale ale națiunii române, urmărind problematici și unghiuri de cercetare diverse și complementare din domenii de analiză precum istorie, istoria literaturii, istoria artei, istoria muzicii, istoria benzii desenate. Abordarea valorilor naționale este realizată printr-o serie de interviuri cu experți precum: Adrian Cioflâncă, Doru Ionescu, Ion Bogdan Lefter, Adrian Majuru, Dodo Niță și Cristian Vasile, într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive publicului tânăr: grafică și bandă desenată, muzică rock și folk, fotografie, poezie și proză, antropologie, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.
– Vorbiți-ne despre lucrarea „Artiști și istorici de artă în detenția regimurilor totalitare”, apărută la Postmodernism Museum chiar la finalul anului trecut.
O.N.: Publicația este prima dintr-o serie de trei volume dedicate artiștilor și istoricilor de artă în detenția politică a regimurilor totalitare din România. Studiile cuprinse în acest volum și în cele ce urmează, dedicate categoriilor socio-profesionale ale lumii artistice, sunt elaborate de cercetători care provin din mai multe câmpuri de interese și specializări științifice ce utilizează metodologii interdisciplinare. Cercetarea studiilor de caz a pornit prin identificarea, în cadrul unei cercetări preliminare, a peste 170 de artiști și peste zece istorici de artă din România, care au cunoscut diverse forme ale detenției în diferite regimuri totalitare din România.
Artiști și istorici de artă în detenția politică a regimurilor totalitare din România reprezintă un subiect sensibil și complicat, care se constituie ca o diferență specifică a evoluțiilor artistice din Europa de Est, atât în ceea ce privește conținutul, cât și metodologia de cercetare. Acești artiști și istorici de artă au fost neglijați, epurați sau excluși din cercetarea, studierea și contextualizarea narațiunilor mari, de sinteză, sau a monografiilor artistice ale istoriei artei din România.
– Cum va continua seria documentarelor dedicate lui Brâncuși?
O.N.: Miniseria video documentară intitulată „Brâncuși văzut de…” surprinde o diversitate a interpretărilor și a influențelor artei lui Brâncuși pentru lumea de astăzi printr-o serie de interviuri realizate în formatul unor tururi ghidate, subiective, prin expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, deschisă la Muzeul Național de Artă din Timișoara în cadrul programului „Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturii”.
Invitați precum: Robert Șerban, scriitor; Bogdan Rața, sculptor și cadru didactic al Universității de Vest Timișoara, Aura Bălănescu, managerul proiectului expozițional și Ovidiu Șandor, comisar al expoziției, colecționar, președintele Fundației Art Encounters, personalizează experiențele și perspective proprii de interpretare, care prin aceste tipuri de abordări să încurajeze publicul în formarea propriilor experiențe cu opera lui Brâncuși.
– Care sunt proiectele pe care le veți mai implementa în 2024?
O.N.: Continuăm și în acest an să derulăm mai multe proiecte de cercetare și prezentare cu componente interdisciplinare a istoriei artelor din România. Vom menționa aici doar două aflate în stadiul de pregătire avansată. Proiectul „Patrimoniu al artelor grafice din arhivele Eugen Taru, Marcel Olinescu, Romeo Voinescu” restituie public materiale documentare din arhive private și publice neexplorate care au aparținut artiștilor: Eugen Taru (1913-1991), Marcel Olinescu (1896-1992), Romeo Voinescu (1925-2021) și propune aducerea în prezent a moștenirii artistice a acestora și a contextului care implică alte personalități relaționate cu aceștia sau momente cu relevanță istorică pentru contemporaneitate.
Celălalt proiect este intitulat „Antreprenoriat artistic colectiv în România”, realizat în parteneriat cu Asociația Maia, în care vom organiza, în formatul a 10 micro-platforme online, resursele ce implică și justifică atelierele colective de creație în ultimii 50 de ani, ca fenomen conectat cu arta contemporană, performance & coregrafie, artele decorative, creația industrială românească cu ajutorul unor filtre principale precum: design, artă digitală, ceramică, sticlă, metal, arte textile, performance, coregrafie și a unor instrumente specializate precum: interviuri video-documentare, portofoliu/fișe de ateliere de creație/artist explicative (date biografice și profesionale, participări în expoziții, bibliografie), galerii de imagini foto-video nou create în cadrul proiectului, care să surprindă specificul proceselor tehnice care stau la baza realizării lucrărilor din domeniile artelor contemporane, designului și artelor decorative, fie lemn, ceramică, sticlă, metal, piele sau textile, tapiserie, broderie, cusături.
– Sunteți parteneri media ai Muzeului Municipiului București și vă mulțumim pentru această colaborare de excepție, care ne onorează. Voi cum apreciați colaborarea cu MMB, cum o vedeți dezvoltându-se?
O.N.: Menționăm câteva aspecte relevante din colaborarea noastră cu Muzeul Municipiului București, fie în privința contribuției împrumutului de lucrări pentru realizarea expoziției „Hortensia Masichievici-Mișu – Gravura ca pasiune”, ori prin contribuțiile noastre cu studii la „Revista de Arta și Istoria Artei” editată de MMB.
Suntem, de asemenea, și parte din publicul de beneficiari frecvenți de proiecte culturale organizate de MMB. În continuare ne bucură deschiderea pe care o are muzeul în a se alătura proiectelor noastre, ca partener sau contributor, și sperăm să rămânem alături în această formulă inter-organizațională, dar și multidisciplinară.
Interviu realizat de Simona Popescu