Toamna Marilor Maeștri

Secția Artă a Muzeului Municipiului București a pregătit pentru iubitorii artei o paletă variată de expoziții cu lucrări de pictură, grafică și sculptură. De la Hans Mattis-Teutsch, artist reprezentativ pentru mișcarea de avangardă, prezentat la Palatul Suțu în luna octombrie grație parteneriatului dintre Muzeul Municipiului București și Muzeul de Artă din Brașov, la Cecilia Cuțescu Storck, prezentată într-o expoziție-medalion la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei prin prisma relației speciale maestru-discipol pe care a avut-o cu Ligia Macovei și până la maestrul Cornel Medrea, care poate fi descoperit la Palatul Suțu prin intermediul unei selecții reprezentative de sculptură mică și grafică până la data de 8 noiembrie 2020. Mai mult decât atât, în luna noiembrie va fi inaugurată și prima expoziție personală organizată în România a Valentinei Rusu Ciobanu, o pictoriță extrem de apreciată în Basarabia.

Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”

Dr. Radu Popică, Manager al Muzeului de Artă Brașov, ne dezvăluie câteva detalii despre această inițiativă: „Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch (10 linogravuri, 9 acuarele, 4 pasteluri, 8 lucrări de statuarie mică și 3 picturi de șevalet).

Mattis-Teutsch, Flori sufletești

Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale.

Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist, este evidențiată prin intermediul linogravurilor, acuarelelor și pastelurilor expuse, veritabil laborator al creației în care artistul experimentează noile modalități de expresie. Lucrările incluse în cadrul expoziției permit urmărirea traseului stilistic parcurs de Mattis-Teutsch: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi sub influența „Der Blaue Reiter” spre expresionism abstract (ciclul „Florilor Sufleteşti”), dar și apropierea ulterioară de constructivism, evidențiată de nudurile stilizate de la începutul anilor ’30”.

Muzeul Municipiului București contribuie la realizarea expoziției dedicate lui Hans Mattis-Teutsch și prin prezentarea a patru compoziții realizate de către artist, printre care se numără și o lucrare din ciclul „Flori Sufletești”.

Cecilia Cuțescu Storck și Ligia Macovei, o relație artistică inedită

Dr. Elena Olariu, Director Adjunct Artă, Restaurare, Conservare

Expoziția-semnal de la Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, inaugurată la data de 17 septembrie 2020, aduce în atenția publicului relația specială dintre două artiste care au marcat semnificativ arta plastică din România. Cecilia Cuțescu a studiat la München și la Paris, debutând cu succes prin organizarea unei expoziții personale în anul 1905 la Paris, la galeria Hessel, în Rue Laffitte, o zonă renumită pentru numeroasele magazine şi galerii dedicate artei moderne. În zona Rue Laffitte erau expuse lucrările unor mari maeștri, ca de exemplu: Pissarro, Monet, Cézanne sau Sisley. Această expoziţie personală venea după alte participări ale artistei la Salonul de la „Champ de Mars” sau la salonul de toamnă de la Marsilia. Pe de altă parte, Ligia Macovei călătorește în timpul războiului în Austria, Germania, Italia și Elveția. În Germania, pictorița își completează experiența expresionismului, la care temperamental aderase deja. În anul 1964, volumul „Poezii” de Mihai Eminescu, ilustrat de Ligia Macovei, primește o mențiune specială la marele târg de carte de la Leipzig.

Ligia Macovei a studiat la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti avându-i ca profesori pe Jean Al. Steriadi, Cecilia Cuţescu Storck, Cornel Medrea şi pe arhitectul Horia Teodoru. Iniţial, se înscrie la clasa de desen a lui Jean Al. Steriadi, iar în 1935, când alege să se specializeze în artă decorativă, frecventează pentru scurt timp clasa lui Costin Petrescu, mutându-se în final la clasa Ceciliei Cuţescu Storck.

Cecilia Cuțescu Storck se stabilește în țară, după ce o perioadă a trăit la Paris, iar în anul 1916 devine prima profesoară a catedrei de arte decorative de la Universitatea de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie care a fost angajată la o academie de artă de stat din Europa. În această perioadă execută și o serie de picturi murale, ca de exemplu: „Agricultura, Industria, Comerțul” (1916) în holul Băncii Marmorosch Blank, „Istoria Negoțului Românesc” în Aula Academiei de Studii Economice (1933) sau „Apologia artelor românești” pe plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal (1935).

Lucrările celor două artiste, expuse în cadrul Colecției de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” până la data de 10 ianuarie 2021, intră într-un dialog unic, fiecare simbolizînd un tip specific de percepție a realității, o ipostază unică, o reacție în fața unor încercări ale vieții. La Cecilia Cuțescu Storck, femeia este un subiect predilect, este simbolul absolut al vieții. Atenția pictoriței se îndreaptă și spre seducătoarea triumfătoare, dar și spre cea înfrântă de o iubire imposibilă, divină, așa cum este cazul personajului biblic, Salomeea. Pe de altă parte, Ligia Macovei oscilează între tipologii complexe, mult mai concrete, reproduse uneori în manieră expresionistă: femeia care trăiește tragedia războiului, acesta putând să fie chiar ea, poate o simplă adolescentă delicată sau o îmblânzitoare de lei. Alteori, artista portretizează o adolescentă privind încrezătoare, sau, pur și simplu, este atrasă de personaje care trăiesc fără prejudecăți, luptând pentru supraviețuire. Registrul de reprezentare este foarte complex la Ligia Macovei, artista nu ocolește nici reprezentarea femeii-muză, femeii-zeiță, cum este crăiasa codrului din poemele eminesciene sau femeii-luptătoare care conduce mulțimile, precum în ilustrația creată pentru „Împărat și proletar”.

Remember Cornel Medrea

Felicia Raetzkyi, muzeograf

Colecția Cornel Medrea se dezvăluie marelui public prin expoziția temporară „Remember Cornel Medrea. Mentor și Maestru”. Expoziția poate fi vizitată în perioada 30 septembrie – 8 noiembrie 2020 la Palatul Suțu.

Sculptorul Cornel Medrea (1888-1964), artist născut în Transilvania multietnică, a urmat cursurile Universității Regale de Arte Decorative de la Budapesta. A fost profesor al Catedrei de Sculptură şi Modelaj la Academia de Belle-Arte / Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” între anii 1933-1964, timp în care a educat nume dintre cele mai mari ale sculpturii românești. Una dintre caracteristicile principale ale artistului este longevitatea, în pofida faptului că a traversat perioadele sângeroase ale celor două Războaie Mondiale, astfel creația medriană ce „abia încape într-un muzeu. Oriunde te întâlneşti cu ea, o remarci: exprimă nobleţea şi grandoarea ce îi erau proprii lui”, așa cum bine relata pictorul Corneliu Baba, reflectă 50 de ani de creație artistică, dar și amintirea primului muzeu de sculptură, Muzeul Memorial Cornel Medrea (1957-2004).

Lucrările de sculptură și grafică selectate pentru expunere compun o simfonie compozițională care ajută la deslușirea liniilor, formelor și tematicilor preferate de Maestru. Senzualitate și Mitologie, Introspecție și Candoare, Dragoste și Solitudine sunt emoțiile stârnite de plasticitatea modelajului care conține intrinsec o particularitate a firii artistului. O calmitate suverană și o viziune a modernității clasice ne ademenesc într-o lume a Frumosului, a Apolinicului și a Dionisiacului, într-o lume aflată sub dictonul „Amor Vincit Omnia – Dragostea învinge totul” ales de artist pentru a conceptualiza lucrarea sa finală „Viața mea” (1964).

Reamintirea unui Maestru și Mentor emblematic al sculpturii românești, așa cum este Cornel Medrea, reprezintă un demers necesar într-o lume fragilă și în continuă schimbare. Cornel Medrea rămâne exemplar în memoria colectivă prin atitudinea rezilientă cu care a perseverat în creația artistică, în relația de mentorat avută cu numeroase generații de artiști români și prin rolul fundamental avut în apariția primului muzeu de sculptură din România. Vă invităm să participați la acest proces de (re)amintire alături de noi!

Prima expoziție personală a Valentinei Rusu Ciobanu în România

Dr. Elena Olariu, Director Adjunct Artă, Restaurare, Conservare

Muzeul Municipiului București va găzdui, în luna noiembrie 2020, o expoziție specială, dedicată celei mai importante pictorițe din Basarabia, marcând un eveniment cultural major. Este vorba de un demers care va impune reevaluarea istoriei artei românești, în secolele XX și XXI, readucând în matca lor reală creația unor importanți artiști din Moldova de pe malul stâng al Prutului. Este prima expoziție personală a Valentinei Rusu Ciobanu în România, un eveniment care sperăm să deschidă cât mai larg calea spre includerea Școlii de pictură de la Chișinău într-o nouă istorie a culturii românești.

Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, expoziția care se va deschide curând la Palatul Suțu, face parte dintr-un proiect cultural realizat de Asociația pentru cultură și artă Arbor, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București – Pinacoteca Bucureștiului, Fundația SANTAVINERE din Chișinău și Centrul Cultural Expo Arte, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României-Iași, Moldova – Film, Biblioteca Municipală B.P. Hașdeu – Chișinău și cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Primăriei Municipiului București. Proiectul cuprinde, pe lângă organizarea acestei ample expoziții la Palatul Suțu, publicarea unui catalog-album, o altă expoziție în spațiul de la Arbor.art.room, o expoziție virtuală și realizarea unei cercetări complexe în atelierul artistei, care se va finaliza cu alcătuirea unei arhive digitale și a unui film documentar dedicat vieții și operei pictoriței.

Pavilionul de Artă București – Art Safari, la a şaptea ediţie

Cristina Ioniță Măciucă, muzeograf

Art Safari Bucureşti şi-a deschis porţile către iubitorii de artă bucureşteni şi nu numai, prin inaugurarea celei de-a şaptea ediţii a Pavilionului de Artă Bucureşti – Art Safari, în perioada 11 – 27 septembrie 2020. A fost un eveniment complex dedicat artei româneşti, cu un circuit bine structurat. Direcţiile expoziţionale au gravitat în jurul unor nume sonore ale artei plastice româneşti, precum maestrul Gheorghe Petraşcu și Sabin Bălaşa. S-au adăugat o expoziţie în premieră naţională semnată de Guerrilla Girls, lucrări ale mişcării artistice contemporane, dar şi zone dedicate copiilor.

Imobilul care a găzduit acest eveniment, Victoria Tower, a permis realizarea unui circuit care a debutat cu maestrul Gheorghe Petraşcu, artist cu o individualitate pregnantă prin gravitatea stilisticii sale. Localizată în primele săli, vizitatorii au putut admira lucrarea „Intrarea în arhondărie” (Mănăstirea Viforâta), operă valoroasă aflată în patrimoniul Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti. Prin acest interior de biserică, datat stânga jos cu albastru (1928), Gheorghe Petraşcu prezintă un colţ din camera de oaspeţi a mănăstirii, care devine un punct de interes, o încununare a stilului său deosebit, prin care reuşeşte să sensibilizeze privitorii prin tratarea plastică a fiecărui element conturat. Uşa deschisă reprezintă o invitaţie la artă, la cunoaştere şi descoperire. Ambientul conturat de artist devine un subiect principal al creaţiei sale, un personaj prin trăirile pe care le exprimă. Cromatica pentru care pledează este puternică şi evocă fiecare calitate a materialelor pe care le surprinde, strălucirea, reflexia, densitatea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *