A face recenzia unei cărți de excepție, precum „Timpul Orașului București”, este deopotrivă o încântare și un privilegiu. „Timpul Orașului București” a apărut anul trecut (2017), în cadrul unui proiect editorial inițiat de Muzeul Municipiului București, sub auspiciile acestei instituții și prin grija Primăriei Capitalei, la Editura Muzeului Municipiului București.
Autorul cărții este istoricul și scriitorul Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, iar lucrarea s-a dorit și va rămâne ”ca un șantier deschis” atât în privința direcțiilor de studiu, cât și din perspectivă interdisciplinară a studiului legat de viața urbană.
Volumul a apărut într–un context în care – paradoxal acestor vremuri, dar îmbucurător și meritoriu, de altfel – lumea s-a întors spre istoria orașului, iar mărturiile despre ea au tot mai multă căutare și denotă un tot mai mare interes al publicului bucureștean pentru nașterea și dezvoltarea cetății în toată complexitatea ei, precum și pentru poveștile de viață din interiorul urbei.
În acest fel, cartea nu se adresează doar unui public închis de erudiți, ci tuturor celor ce doresc să cunoască trecutul Capitalei, dezvăluind un univers citadin de o covârșitoare acuratețe și culoare, folosindu-se, după cum chiar autorul spune, „de instrumentele de lucru ale istoriei, geografiei și antropologiei”. De aceea, abordarea temei prezente o realizează domnia sa, nu numai prin prisma istoriei, dar și prin aceea a unor domenii conexe.
Este o lucrare densă, bine argumentată, cuprinzând 287 de pagini, mai mult decât frumos ilustrată, cu imagini din patrimoniul muzeului, inserate în text, dintr-un București demult apus, dar mereu surprinzător.
Bibliografia este selectivă și copleșitoare prin mulțimea lucrărilor consultate: documente de arhivă, documente inedite, memorialistică, lucrări de specialitate, presă, periodice, biografii, monografii, antologii, enciclopedii, hărți, dicționare, beletristică etc. Cititorii sunt invitați să citească și să afle informații noi despre formarea orașului, istoria mahalalelor, mentalități și comportamente.
Limbajul folosit este clar, curgător, captivant, proiectând cititorul în miezul evenimentelor timpului, capacitându–l să cuprindă cât mai multă informație, din multitudinea care există. Și chiar așa este.
De la apariția Târgului Bucureștilor, trecând prin fiecare dintre mahalalele bucureștene și prin zonele periferice ale orașului, și tot înaintând în timp, spre secolele XIX și XX, autorul se concentrează apoi pe elemente de antropologie urbană: alimentație, comportamente, sensibilități, pe interesante istorii și biografii, unele bazate pe interviurile luate unor personaje ce au suscitat un legitim interes, toate surprinzând cititorul prin subiectele variate și demne de a fi cunoscute.
Dr. Lelia Zamani