Tezaurul de obiecte din aur aflat în custodia Muzeului Municipiului București are o valoare mult superioară metalului prețios din care sunt fabricate podoabele. Fiecare inel, fiecare gemă, monedă sau medalie spune povestea unei secvențe din trecutul mai recent sau mai îndepărtat. Colecția poate fi separată în trei componente: piese de podoabă – inele, brățări, coliere, aplice, etc; numismatică și medalistică. Cele mai timpurii piese sunt podoabele din aur, preistorice. Din perioada greco-romană colecția include podoabe din aur – inele, coliere, cercei, brățări și aplice, geme, dar și monede din același metal prețios.
Inelele și gemele sunt cele mai numeroase elemente de podoabă, iar o parte dintre ele pot fi admirate în expoziția amenajată în Muzeul George Severeanu, împreună cu o parte a podoabelor preistorice.
În antichitate, inelele nu reprezentau doar elemente decorative, ci se utilizau și ca sigilii, simboluri ale căsătoriei, ale statutului social, de exemplu inelele specifice ordinului senatorial și ale celui ecvestru, amulete.
Cea mai mare parte a inelelor din colecție au montată o gemă decorată cu varii reprezentări: zeități (Amor, Apolo, Artemis, Esculap); personalități istorice (Antoninus Pius și soția sa Faustina; rege scit); reprezentări simbolice (aquila, cap de berbec – trimitere la legenda lânii de aur; două portrete, al unui bărbat și al unei femei, față în față; inele de logodnă/căsătorie). Alte 44 de geme sunt montate într-un colier din aur, expuse în Muzeul George Severeanu, iar colecția mai numără încă 75 de piese individuale, în mare parte datând din perioada romană.
Cel mai probabil gemele au rezistat peste secole pentru că nu au putut fi refolosite ca materie primă, pe când inele puteau fi retopite pentru a obține noi tipuri de podoabe. Componenta numismatică include monede din aur preponderent emise de împărați ai Imperiului Bizantin și de sultanii Imperiului Otoman.
Monedele din aur bizantine prezintă împărații frontal, cu însemnele puterii și simboluri creștine. Din colecție fac parte și câteva modede din timpul Imperiului Roman, printre care se numără emisiuni ale împăraților Traian, Dioclețian, Constantin cel Mare, Severus Alexander. Din perioada pre-romană se păstrează și monede emise în Cartagina, Lesbos, Cipru, Siracusa, Macedonia, Ionia, Phocea și chiar două emisiuni persane.
Treisprezece monede au fost emise de macedoneanul Lysimach, devenit rege al Traciei, cel care a condus o campanie militară împotriva regelui get Dromihete, căruia i-a și căzut prizonier în anul 292 a. Chr. Monedele provin de la Callatis, Tomis și Histria, orașe care s-au aflat sub influența regelui trac și care au format apoi o alianță pentru a se elibera. Partea numismatică a colecției este completată de emisiunile otomane, bătute la Constantinopol și cele occidentale, monede ale dogilor Veneției, împăraților Austro-Ungariei, regatelor Franței, Danemarcei, Olandei, federației belgiene și republicii batave. Cele mai recente emisiuni monetare datează din timpul regilor României, Carol I și Ferdinand.
Componenta medalistică include atât piese comemorative, cât și distincții și decorații. Menționăm în această categorie Ordinul Steaua României, cea mai înaltă distincție oferite de statul român, creat de Alexandru Ioan Cuza; Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție oferită de statul francez începând cu anul 1804; Ordinul Sf. Ana, distincție ofertă de imperiul rus și denumit așa în cinstea fiicei țarului Petru cel Mare. Printre piesele remarcabile mai trebuie menționată Steaua Munteniei, decorația emisă de Constantin Brâncoveanu, montată într-o broșă din aur, decorată cu pietre prețioase și expusă publicului în Palatul Suțu.
Din perioada comunistă colecția păstrează două medalii. Prima este „Secera și ciocanul” acordată începând cu anul 1939 cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, titlu onorific al Uniunii Sovietice acordat pentru prima dată lui Iosif Stalin. Cea de-a doua decorație este cea asociată titlului și ordinului de „Mamă Eroină”, decernat femeilor care aveau zece copii sau mai mulți, naturali sau adoptați.
În categoria distincțiilor intră și medaliile obținute de George Bibescu la concursurile de tir la care a participat la Paris, între anii 1869-1874. Printre piesele comemorative se regăsesc mărturii de botez emise pentru principele Carol, una chiar de către comuna București, dar și o medalie emisă cu ocazia nașterii regelui Milan al Serbiei. Un alt tip de medalie onorează 25 de ani de serviciu prestat de Ion Kalinderu ca administrator al domeniului coroanei.
Nu putem încheia fără a menționa piesele intrate în patrimoniul muzeului în urma cercetărilor arheologice coordonate de instituție. Din situl arheologic Curtea Veche provin două monede, emise în anul 1856 și 1860, timpul lui Napoleon al III-lea, cu valoare de 10 și 20 de franci.
În timpul cercetărilor arheologice la Biserica Sf. Nicolae (Dintr-o zi) a fost descoperită o cruciuliță din aur, într-un mormânt de femeie aflat în pronaos. Ultimele piese sunt două fragmente de lanț din aur depuse în mormântului lui Alexandru II Ghica, aflat în mănăstirea Radu Vodă din București. Piesele la care am făcut referire în aceste rânduri sunt doar o mică parte a colecției de piese din aur din patrimoniul Muzeului Municipiului București, acoperind o istorie de secole a prelucării metalelor și pietrelor prețioase în obiecte cu valențe estetice și simbolice.
Dr. Alina Streinu
(articol preluat din ziarul MMB – „București în 5 minute)