Muzeul Municipiului București lansează filmul documentar „Pinacoteca București” în care este dezvăluit în premieră complexul proiect al configurării marii galerii de artă în centrul vechi al Capitalei. Dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare și drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă – Muzeul Municipiului București vă oferă o amplă prezentare a întregului complex […]
Read More
Muzeul Municipiului București oferă acces gratuit duminică, 24 ianuarie 2021, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Astfel, intrarea va fi liberă duminică pe parcursul întregii zile la toate muzeele și casele memoriale din structura MMB deschise în acest moment: Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul George Severeanu, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, […]
Read More
Crăciunul, această taină mai presus de fire, este cea mai frumoasă dintre sărbătorile creștine. Generatoare de bucurie, nașterea Mântuitorului oferă cea mai bogată revărsare de cântece și poezie, de datini și obiceiuri. Bucureșteanul îl întâmpină acasă sau în biserică, în faţa iconostasului, unde flăcările a sute de lumânări fumegă sub chipurile încremenite ale sfinţilor. Omul […]
Read More
Pentru a evita praful sau noroiul străzilor, se circula numai în trăsură. În primul sfert de veac XIX erau multe echipaje în București, astfel încât francezul F.G. Laurençon îl plasează printre cele dintâi orașe ale Europei, raportat la numărul populației. Pe la mijlocul secolului, un călător britanic nota: ”Modul de a estima o capitală este […]
Read More
Hanul cu Tei este situat între străzile Blănari și Lipscani din București. Numele său vine de la teii ce umbreau cândva curtea hanului. Hanul a fost construit „în 1833 de către Atanasie Hagi, Gheorghe Polizu și Ștefan Popovici” spune Constantin Bacalbașa în „Bucureștii de altădată”. Aceștia aveau în aceste locuri prăvălii și au cumpărat și […]
Read More
Călătorii străini în Țările Române, la începutul secolului al XIX-lea, martori oculari ai schimbării violente a unei matrice culturale orientale cu una occidentală, cu precădere franceză, erau mult mai receptivi decât localnicii la acest tablou pe care îl descriau în imagini vii și pline de culoare. Adrian-Silvan Ionescu, în articolul „Barabás Miklos, martor al modernizării […]
Read More