Domeniile de activitate ale Muzeului Municipiului București sunt foarte diverse. Am descris în numerele anterioare ale ziarului „București în 5 minute” și apoi am postat pe blogul MMB despre proiectele Secției Artă și cele ale Secției Istorie (respectiv pe cele care se referă la arheologie). Astăzi vă prezentăm muzeele din structura MMB care reflectă activitatea din domenii precum: antropologie, etnografie, iatroistorie, astronomie și teatrologie.
Dacă antropologia este reprezentată cel mai bine în expunerea de la Muzeul Vârstelor – primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România -, emblematic pentru etnologie și arta populară este Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Despre iatroistorie puteți afla vizitând Muzeul Victor Babeș, iar despre astronomie la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, unde MMB oferă, pe lângă informațiile furnizate prin intermediul expozițiilor și posibilitatea explorării personale a cerului și stelelor. Inclusiv domeniul teatrologiei este acoperit de prezentări specifice ale muzeografilor de la Muzeul Bucureștiului.
Vă invităm să citiți detalii mai jos și apoi să vizitați toate muzeele din structura MMB.
ANTROPOLOGIE
În apropiere de Piața Victoriei, la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol, se află reședința avocatului Constantin Cesianu. Casa Filipescu-Cesianu (1892) reprezintă amenajarea unei clădiri mai vechi, din perioada anilor 1846-1850, și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Époque, rămasă fidelă proiectului inițial. Aici este deschis și poate fi vizitat „Muzeul Vârstelor” primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
În această reședință au locuit câteva familii din aristocrația românească, precum Iancu Filipescu și Maria Ghica Filipescu. În 1892, Constantin Cesianu a extins această reședință aristocratică cu sprijinul arhitectului Leonida Negrescu. Cu acest prilej au fost realizate decorațiile exterioare și acoperișul imperial și a fost amenajat parcul reședinței.
Aspectul Casei Filipescu-Cesianu, anterior anului 1892, este necunoscut, însă este evident că soluţia propusă de arhitectul Leonida Negrescu modifică radical vechea înfăţişare a celor două case.
Construcţia reprezintă o casă de locuit, care a rezultat din unificarea a două edificii cu schimbări minore ale planimetriei. Subliniem raritatea exemplarelor specifice casei boiereşti de la începutul secolului al XIX-lea, în fondul arhitectural al oraşului, cele păstrate fiind în general modificate în zonele reprezentative. Imobilul şi Casa Filipescu-Cesianu reprezintă un exemplar ilustrativ pentru casa boierească de la începutul secolului al XIX-lea.
„Muzeul Vârstelor” de la Casa Filipescu-Cesianu spune povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute. Este primul proiect expozițional al unui muzeu cu profil de antropologie urbană din România. Proiectul „Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute” spune o poveste atât despre intimitate, cât și despre evoluția raporturilor dintre generații în ultimii trei sute de ani, pentru mediul urban românesc, având Bucureștiul drept studiu de caz.
Muzeul Vârstelor este o proiecție despre cum ar fi arătat o zi din viața noastră, din secolul al XVIII-lea până în prezent. Și mai ales, despre cum a evoluat această zi simbolică în istorie, cu fiecare generație. Muzeul Vârstelor a fost deschis la Casa Filipescu-Cesianu pe data de 19 decembrie 2016.
Spațiul prezintă evoluția interiorului urban în București: pentru secolele XVIII și XIX, pentru zona parterului, și secolul XX, pentru etaj. Fluxul circular de vizitare oferă publicului o călătorie prin timp pentru a observa evoluția interiorului urban, iar un mare interes este destinat zonelor cu expunere a detaliului casnic. Astfel, sunt alternanțe între restituirea unor interioare de epocă, urmate de spații cu expunere a istoriei mobilierului, serviciilor de masă, a costumelor şi accesoriilor vestimentare, obiecte de uz casnic, și evoluția lor pe durata ultimilor 300 de ani.
ETNOLOGIE – ARTĂ POPULARĂ
Arta populară deține un loc important în complexitatea vieții unui popor creator de bunuri, fiind și o ramură a etnologiei. Dacă vorbim despre artă populară trebuie să ne raportăm atât la cultura tradiţională, orală, cât şi la cea savantă. Arta populară este o unitate structurată artistic în care fiecare creație poate fi înțeleasă prin formă – volum, compoziții ornamentale și funcții. În ceea ce privește obiectul de artă populară, acesta poate fi analizat ținând cont de mai multe aspecte: este în primul rând un obiect etnografic cu o valoare culturală, deține o funcție bine determinată în satul tradițional și se încadrează în anumite determinări etnologice.
Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici însumează o colecție alcătuită din obiecte de artă populară precum: cele de ceramică realizate în ateliere precum: Domeniile Coroanei, Troiței sau centrele transilvănene reprezentate de Rupea, Drăușeni, Sibiu, Făgăraș sau Turda, dar și obiecte lucrate în lemn – căușe, linguri, instrumente muzicale, obiecte din fibre textile și vegetale – piese ale costumelor populare, ștergare, șervete sau obiecte bisericești: icoane, cădelnițe, candele, sfeșnice sau cruci de lemn și de metal. Fără a urmări un plan stabilit în funcție de regiunile țării, Nicolae Minovici colecționează obiecte de artă impresionat și de estetica acestora, urmărind același lucru și în expunerea acestora.
Prin analiza și cercetarea obiectelor din colecția muzeului, putem observa funcțiile (utilitare, magico-simbolice) pe care le-au avut odinioară obiectele de artă populară din colecția doctorului. Specialiștii muzeului își doresc să aducă în atenția publicului faptul că, pe lângă analiza estetică a decorului, obiectele de artă populară oferă numeroase perspective de cercetare. De-a lungul timpului, acest lucru s-a materializat prin proiectele anuale – Obiectul lunii, micro-expoziții, Lada de zestre care au oferit publicului o altă perspectivă în observarea obiectelor din colecția doctorului Minovici.
IATROISTORIE
Iatroistoria, conform definiției, studiază tot ce ține despre medicină de la medic, tratament până la termenii medicali. Această știință dedicată medicinei este conturată prin prezența publicațiilor de medicină, dar și prin personalitatea bacteriologului Victor Babeș, din muzeul memorial care-i poartă numele. Victor Babeş este unul dintre medicii români care au reuşit să se impună pe plan mondial încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din Bucureşti şi fondator al Institutului Naţional de Patologie şi Bacteriologie, acesta a contribuit major la studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malariei şi pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenţii săi şi medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al ştiinţei medicale româneşti. Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de fiul său, Mircea Babeş.
O premieră expozițională este digitizarea primului tratat complet de bacteriologie din lume, scris de Victor Babeș împreună cu savantul André-Victor Cornil. Muzeul pune la dispoziție posibilitatea de consultare a Tratatului de bacteriologie – «Les bactéries et leur role dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses». Prin atingerea ecranului tactil se pot citi, filă cu filă, rezultatele descoperirilor lui Victor Babeș, publicate în anul 1885.
De asemenea, printre obiectele prezentate publicului în expoziția de bază a muzeului Victor Babeș (1854-1926) Principii, valori, moșteniri se numără exemplare din primele ediții ale lucrărilor doctorului: Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885), Études sur la pellagre, Recherches sur les associations bactériennes du bacilli de la tuberculose (1888), Despre transmiterea proprietăților imunisante prin sângele animalelor imunisate (1895), Raport despre turbare (1912), Anatomie patologică generală (1921), dar și o serie de decorații precum Ordinul Național al Meritului Civil în grad Comandor (1891) al statului bulgar, Legiunea de Onoare – Ordin în grad de Comandor, Legiunea de Onoare în grad de Ofițer, Ordinul Steaua României, Coroana României, Ordinul Sanitar Civil în grad de Comandor (Bulgaria), Ordinul Legiunea de Onoare (Franța), Bene Merenti, Ordinul Coroana de Fier (Austria).
Un obiect original, proiectat de Victor Babeș este microscopul lucrat la fabrica de instrumente optice Carl Zeiss din Jena, Germania. Acesta își proiectează microscopul cu trei obiective, pentru a mări acuratețea observațiilor sale. Pe corpul central al microscopului este gravată inscripția „Carl Zeiss Jena” și numărul 17497.
ASTRONOMIE
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” al Municipiului București este singurul observator pentru public din București și de pe o rază de sute de kilometri. Este una dintre subunitățile Muzeului Municipiului București, o fereastră deschisă spre cer, unde cei care le trec pragul au posibilitatea urmăririi prin telescop a spectacolului bolții cerești.
Înființat în 1910, apariția Observatorului Astronomic are la bază pasiunea pentru astronomie a amiralului Vasile Urseanu, el fiind cel care a ridicat clădirea prin eforturi financiare proprii. De asemenea, existența Observatorului Astronomic se leagă și de numele lui Victor Anestin, scriitor și popularizator al astronomiei. În 1910, în cupola Observatorului a fost montată o luneta Zeiss de 150 mm diametru. În primii ani de la redeschidere, Observatorul a fost condus de astronomul Matei Alexescu. În acei ani s-a organizat o primă expoziție astronomică, bazată exclusiv pe fotografii și desene originale realizate de colectivul instituției. Pe parcursul anilor 1960 Observatorul a fost dotat cu aparatura fotografică modernă, un laborator fotografic, o lunetă ecuatorială Zeiss, o lunetă azimutală, și un celostat polar Zeiss. După 1970 activitatea Observatorului a fost coordonată de Ion Corvin Sângeorzan, iar din 1982 de astronomul Harald Alexandrescu, el conducând instituția până în 2005. Din 2008, grație unei donații, Observatorul a fost dotat cu un telescop de 300 mm în diametru. Din 2016, Observatorul are în dotare și un telescop mai mare, având 400 mm în diametru. (Text Tudor Mihăescu)
Expoziția de Astronomie, Descoperim împreună Universul, inaugurată în data de 21 septembrie 2017, are ca subiect sistemul solar și explorarea acestuia, planetele, stelele și galaxiile, scopul principal al expoziției fiind ilustrarea locului nostru în Univers. O temă secundară este explorarea sistemului solar, sondele spațiale fiind reprezentate într-un mod inedit. V-ați întrebat vreodată ce se află dincolo de granița vizuală a atmosferei Pământului? V-ați gândit vreodată la posibilitatea de a călători atât în spațiu, cât și în timp? Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu vă oferă această oportunitate. Aici, curiozitatea, imaginația și setea de cunoaștere sunt răsplătite cu o imagine panoramică a locului nostru în Univers. Pășind în interiorul expoziției de astronomie, veți porni într-o aventură dinamică, fascinantă și plină de surprize.
Expoziția temporară – Cerul în mai multe lungimi de unde – Ochiul omenesc este limitat în privința luminii pe care o detectează. Dacă privești universul doar cu ochii și doar prin telescoapele optice, este imposibil să explici toate fenomenele cosmice și modul în care funcționează stelele. Din acest motiv, astronomii au inventat telescoape și detectori prin care se poate observa lumina invizibilă emisă de găurile negre, stelele reci și fierbinți, norii de praf și de gaze în care se formează stele și planete. În expoziția aceasta veți vedea cerul în alte tipuri de lumină: raze-X, infraroșu, radio, ultraviolet și microunde. Astfel, veți putea observa cum ar arăta bolta cerească dacă am avea ochi sensibili la tipurile respective de lumină, precum și ce feluri de obiecte s-ar vedea. Imaginile folosite în expoziție sunt preluate de telescoape spațiale și terestre, mozaicuri de imagini, toate proiectate pe bolta cerească, pentru a ne arăta cum s-ar vedea cerul. Vom explica toate tipurile de lumină, cum se produc, cine le emite și vom face o incursiune în spectrul electromagnetic, adică în toate tipurile de lumină care există în Univers.
TEATROLOGIE
Deși clădirea Muzeului Memorial C.I. și C.C. Nottara s-a mutat din sediul de pe Bulevardul Dacia, nr. 105 în așteptarea restaurării, colecția familiei Nottara rămâne în atenția publicului pe o pagină specială de Facebook. Colecţia este alcătuită din piese de mobilier, cărți, partituri muzicale, sculpturi, diplome, premii și alte obiecte ce au aparținut actorului C.I. Nottara și fiului său, muzicianul C.C. Nottara.
Colecția cuprinde obiecte decorative, multe dintre acestea primite în dar de cei doi artiști de la studenții și colegii de breaslă, de la admiratori sau de la societățile teatrale și muzicale ale epocii. Portrete ale celor mai importanți actori români de la început de secol XX, discipoli și colegi ai actorului Nottara, precum Agatha Bârsescu, George Vraca, Elvira Popescu, Mărioara Ventura, Constantin Tănase, Geo Barton, Jules Cazaban și Lucia Sturdza Bulandra, întregesc pagini importante din istoria teatrului românesc.
După încheierea procesului de relocare, colecția va fi reorganizată, în vederea expunerii către vizitatori. În așteptarea redeschiderii, interacțiunea publicului cu obiectele colecției este făcută posibilă în mediul digital, prin intermediul turului virtual.
Pagină realizată de Silvia Zamfir și Simona Popescu