Din 13 iunie 2019
Simpozion de Antropologie Urbană (ediția a V-a)
Urban, Inc. Mobilitate și Transformări Antropologice
După ieșirea din regimul comunist, România, asemenea celorlalte țări din lagărul socialist, a pornit pe drumul reoccidentalizării, al recuperării decalajelor multiple care o separau de Europa de Vest. Reconectarea la modelul economiei de piață și la cel politic al democrației liberale, la care s-a adăugat integrarea europeană, a adus transformări la nivel antropologic de care depind noi coduri comportamentale, noi forme culturale, și a creat o nouă identitate a citadinului. Transportul sau mobilitatea urbană este una dintre temele majore apărute în discursul public românesc de după 1989 și care rămâne, la 30 de ani de atunci, una dintre prioritățile așa-numitului „proiect de țară”. Transportul a fost asimilat atât dezvoltării economice (circulația forței de muncă, a capitalului și bunurilor), cât și turismului și petrecerii timpului liber, pe scurt, redimensionării universului urban la noile repere economico-societale și apartenenței la o hartă globală în mișcare.
Cum deceniile de după 1989 au însemnat revenirea politicului în societatea românească, de la decidenții politici se așteaptă strategii care să genereze dezvoltare și prosperitate economică. Creșterea ponderii transportului individual urban în comparație cu cel public din deceniile anterioare, invers proporțională cu starea căilor de comunicație, a făcut ca traficul să fie temă principală în articularea programelor și opțiunilor politice. Astfel, o primă convingere a percepției publice despre transport este dependența mobilității urbane de interesele politice. Reducerea politizării devine, astfel, un mod de a contracara interese ilegitime și de a miza pe beneficiile pe care le-ar aduce strategiile de dezvoltare.
O a doua modificare importantă a percepției publice în legătură cu mobilitatea urbană este reevaluarea statutului socio-economic al individului. Creșterea numărului de mijloace de transport personal, al autoturismelor, și creșterea calității lor este considerată un semn al nivelului de trai din ce în ce mai ridicat. Considerate de mulți mijlocul de transport hegemonic, autoturismul conduce la o revizuire a locului pe care îl ocupă mijloacele personale de transport alternative ca motocicleta, scuterul, mopedul, bicicleta, trotineta, rolele etc. precum și a locului pe care îl are transportul public.
Simpozionul de antropologie urbană organizat de Muzeul Municipiului București dedicat mobilității urbane își propune să observe, să analizeze și să tragă concluzii privitoare la transformările care au loc asupra cetățenilor, care le influențează valorile în funcție de timpul, confortul, ritmul unei zile petrecut într-un mijloc de deplasare. Cum marea problemă a cotidianului într-un oraș mare este aglomerația cu tot ceea ce implică ea, mobilitatea, în respectarea agendei personale zilnice, devine esențială. În principal, simpozionul își propune să formuleze concluzii pentru un transport urban încorporat în care atât mijloacele de transport tradițional, cât și cele alternative sau cu pondere importantă în viitorul apropiat să fie complementare și să funcționeze mai eficient decât până acum.
Simpozionul „Urban, Inc. Mobilitate și Transformări Antropologice” este organizat de Muzeul Municipiului București la Casa Filipescu-Cesianu în zilele de 13-14 iunie 2019. Toți cei care doresc să participe sunt invitați să trimită titlul contribuției, un rezumat al acesteia, o scurtă prezentare a autorului și instituția pe care o reprezintă. Board-ul științific al simpozionului va face selecția finală a propunerilor. Termenul-limită de trimitere este de 15 mai 2019, pe adresa relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro, cu mențiunea la subject ”pentru simpozion”.