SCURTĂ ISTORIE A REVANȘEI. DUEL SAU CRIMĂ?

Orașul și-a construit propria-i formă de revanșă și a integrat-o cu mare răbdare în sufletele noastre. Este o istorie veche de mii de ani dar, în ultimii două sute de ani, vitezele sunt tot mai accelerate iar variațiunile revanșei tot mai surprinzătoare pe măsură ce tehnologia ne modifică comportamentul cotidian.

Expoziția Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă? nu este neapărat o poveste despre ce anume au de împărțit uneori bărbații în viața lor, indiferent de epocă istorică. Acest proiect expozițional își dorește să prezinte povestea în scurt a unui fenomen urban, care flanează din zona mondenității și a politicului către periferii sociale adesea ignorate.

Nu ne propunem să abordăm zona patologicului cu imaginea lui Nero privind de la înălțimea Capitoliului incendierea Romei, sau forța ideologiei, care poate modela generații prin faptele unui singur deceniu. Aici interesează care ar putea fi factorii determinanți în conservarea germenilor agresivității din mediul urban, deși orașul a creat sisteme sociale și politice care au destructurat ierarhii autarhice sau absolutiste, oferind colectivităților dreptul la manifestare și libera exprimare. Totuși...

În mediul urban domină competiţia, se trăieşte în tensiune. Toţi se grăbesc. O consecinţă va fi sporirea agresivităţii fiecărui individ, o astfel de trăsătură devenind poate un factor sine qua non al comportamentului fiecăruia. Agresivitatea duce la violenţă. Au loc modificări foarte rapide ale gusturilor, ale modului de viaţă, ale expresiei. Oamenii tind a se imita unii pe alţii, se iau după modele de viaţă oferite de publicaţii şi televiziuni. Apar obiceiuri noi ce se impun o vreme, fiind apoi înlocuite de altele. Ca şi moda. Obiceiuri care nu prea ţin seamă de precepte morale şi nici de sănătate. De aici creşterea patologiei psiho-somatice. Consecinţele nu pot fi în întregime prevăzute.

Ritmul schimbărilor este foarte accentuat. Au loc schimbări în zona sexualităţii, a alimentaţiei, a petrecerii timpului liber, a mişcării fizice individuale. Efortul fizic e tot mai redus. Toate acestea au o relevanţă antropologică majoră.

Schimbările intervin sistemic şi uneori în regim de urgenţă, efectele impun fără întârziere adecvări la noile situaţii. În numai zece ani omenirea se va resimţi în modul de viaţă cotidian de tot ce se inventează şi se aruncă pe piaţă acum.

Cea mai sensibilă zonă socială, unde orașul tinde să experimenteze modalități ale revanșei, rămâne periferia. Mai puțin în sens administrativ cât mai ales în sens social. Întotdeauna, subteranul social scapă controlului instituţional deoarece el cunoaşte alte manifestări în istorie. Pentru a ne linişti nu este nevoie de control ci de cunoaştere. În lumea diurnă ne-am obişnuit să numim, în cuvinte potrivite doar nouă, aisberguri ale căror vârfuri se văd fragmentar precum nişte accesorii sociale nepotrivite lumii ordonate: cerşetoria, vagabondajul, delincvenţa, prostituţia, alienarea, sinuciderea, vrăjitoria etc. Nu sunt oare toate aceste realităţi sociale, forme de manifestare ale nocturnului pentru a avertiza lumea diurnă de necesitatea unui dialog, a unei cunoaşteri lăsată în plan secund şi cuprinsă doar în statisticile seci ale medicinii legale, criminalisticii, sau ale asistenţei sociale?

De la cutuma cavalerească a duelului, supusă unor reguli, care adesea impun acceptarea gestului remiză, suficient pentru satisfacția revanșei, la pregătirea unei crime, pasul este foarte mic. Expoziția Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă? prezintă în premieră povestea ultimului duel din România, care a avut loc în anul 1898 la București. Duel care s-a finalizat, din nefericire, cu moartea unuia dintre participanți, Emanoil Lahovary. Pe locul unde acesta a murit se află astăzi un monument ridicat în anul 1903 de soția victimei, Zoe Suțu, în Piața Națiunilor Unite. Probabil singurul monument de acest fel din Europa! Expoziția mai prezintă, tot în premieră, costumul istoricului Nicolae Iorga, purtat în momentul asasinării sale din pădurea Strejnic, la începutul anului 1941.

Expoziția recuperează prin expunere trusa de duel care a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, precum și o serie de corpuri delicte, care vin din zona subteranului social interbelic. Artefacte ale unor întâmplări, care avertizează și ne amintesc ce anume trebuie să vindecăm în viața orașului.

Expoziția este realizată în parteneriat cu Institutul Național de Medicină Legală «Dr. Mina Minovici», o parte dintre exponate fiind aduse din muzeul didactic al institutului și expuse pentru prima oară în fața publicului.

 

Adrian Majuru