Săptămâna Leipzig la Muzeul Bucureștiului

Anul trecut, Muzeul Municipiului București a oferit orașului Leipzig, o expoziție și o carte în limba germană, despre legăturile seculare dintre București și Leipzig, în mod special. În această toamnă, orașul Leipzig a oferit Bucureștiului «Săptămâna Leipzig» (concerte, vernisaje, conferițe și ample dezbateri), prilejuită de Ziua Unității Germane, sărbătorită la 9 octombrie în amintirea Revoluției pașnice din fosta RDG, revoluție pornită din Leipzig. Acum 30 de ani a căzut Zidul Berlinului, oraşul Leipzig, fiind considerat deschizător de drum al Revoluţiei Paşnice. Leipzig are tocmai datorită acestui motiv o legătură specială cu România în contextul evenimentelor din 1989. Iar Ambasada Republicii Federale Germania în România, Primăria Orașului Leipzig și Muzeul Municipiului București au contribuit la organizarea și găzduirea programului „Zilele culturale Leipzig la Bucureşti”.

Imagine de la vernisajul expoziției tematice Locurile Revoluției Pașnice

O serie de trei evenimente susținute în engleză s-au desfășurat sub egida „Idei în Agora/Ideas in the Agora”, la Casa Filipescu-Cesianu. Trei teme au atras atenția publicului: „1989 in the Balkans: Annus horribilis instead of annus mirabilis”, care a fost susținută de Stefan Troebst; „The Museum of the Future / Muzeul viitorului / Museum der Zukunft”, cu participarea a trei istorici – Volker Rodekamp, Anselm Hartinger și Adrian Majuru; „The Peaceful Revolution in Leipzig in European and Global Contexts”, cu invitați speciali Tobias Hollitzer, Gisela Kallenbach, Michael Kölsch, Matthias Middell, Volker Rodekamp și Gabriela Goldfuss. Toate cele trei evenimente au fost moderate de Sorin Antohi, istoric al ideilor, eseist și traducător, membru în Academia Europaea, cel care a inițiat și coordonează seria „Idei în Agora”, și pot fi ascultate și acum, fiind găzduite pe site-ul www.muzeulbucurestiului.ro, la secțiunea specială dedicată acestui program.

Prezentarea expoziției tematice Locurile Revoluției Pașnice, care a fost vizitată vreme de o săptămână la Palatul Suțu, a fost un excelent prilej pentru descoperirea unor rădăcini și preocupări comune. La vernisaj au participat Dl. Burkhard Jung, Primarul General al Orașului Leipzig și Excelența Sa Dl. Cord Meier-Klodt, Ambasador al Republicii Federale Germania în România și alți numeroși oaspeți germani și români.

În majoritatea fostelor ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est, oamenii şi-au câştigat libertatea şi democraţia prin luptă, în toamna anului 1989 – atât în Germania de Est, cât şi în România. În timp ce în RDG revoluţia a fost paşnică, puterea din România a recurs la arme împotriva miilor de manifestanţi paşnici de la Bucureşti şi Timişoara. Peste 1 100 de oameni şi-au pierdut viaţa în lupta pentru libertate şi democraţie.

Cetăţenii din Leipzig au aflat, cu compasiune şi consternare, despre acţiunea brutală a Securităţii împotriva propriului popor – lucru care ar fi putut să li se întâmple şi lor în ziua de 9 octombrie 1989. În perioada Crăciunului, mii de est-germani şi-au exprimat solidaritatea cu poporul român, organizând marşuri ale tăcerii. În timpul Rugăciunii pentru pace în memoria românilor căzuţi în ziua de 23 decembrie 1989 s-a spus: „Abia acum conştientizăm cât de aproape ne-am aflat în octombrie de marginea prăpastiei”. Revoluţia ar fi putut să se încheie în mod sângeros şi în RDG.

Pe 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, simbol al divizării Europei, era cucerit de cetățeni ai Germaniei din Est şi din Vest

În multe oraşe precum Berlin, Dresda sau Plauen, la revoluţie au participat cetăţeni curajoşi care au manifestat pentru libertate şi democraţie. Ziua de 9 octombrie 1989 a fost decisivă în ceea ce priveşte deznodământul paşnic sau sângeros al revoluţiei de la Leipzig. Peste 70 000 de oameni au manifestat în acea zi pe Ring-ul din Leipzig pentru pace şi democraţie, şi-au învins teama şi s-au opus dictaturii Partidului Unităţii Socialiste din Germania (SED), scandând „Noi suntem poporul!” şi „Fără violenţă!”. Această zi a reprezentat punctul de cotitură pe acest drum spre o Revoluţie cu adevărat Paşnică: în data de 9 noiembrie 1989 a căzut „Cortina de fier” la Berlin, totul încheindu-se cu Reunificarea Germaniei într-o Europă paşnică şi unită.

Revoluţia Paşnică din RDG demonstrează că este posibil să lupţi fără violenţă împotriva dictaturii, pentru libertate şi un stat de drept democratic. Toamna anului 1989 are istoria sa specială. Luând oraşul Leipzig ca model, expoziţia Locurile Revoluției Pașnice a ilustrat şi explicat evoluţia protestelor şi felul în care cetăţenii şi-au regăsit, pas cu pas, vocea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *