RESTITUTIO.II

VILA DR. NICOLAE MINOVICI.

                Vila doctorului Minovici se află pe șoseaua Bucureşti – Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici,  numărul  1. Conform actului de înființare, aceasta a fost terminată în 1905, iar dorința proprietarului era ca ea să devină un loc unde să mă odihnesc în liniște, departe de sgomotul capitalei. Însă în 1906, Nicolae Minovici își transformă vila în adăpost pentru prima colecție de artă populară din București sub denumirea de Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici. Colecția a fost alcătuită prin efortul doctorului timp de 40 ani.  Patrimoniul diversificat al muzeului doctorului Minovici reflexă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului, dar care acţionează fără a urma un plan sau nişte criterii dinainte stabilite. Astfel predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.

 

                Colecția este adăpostită într-un remarcabil edificiu construit în stil neoromânesc. Propietarul însuşi a căutat surse de inspirație  în  arhitectura  de  factură  populară.  Demersul  său  de  a  culege  obiecte  de  artă populară a concis cu acela de a culege experienţe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei cu clopoţei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară  Dr.  Nicolae Minovici. Construcția i-a revenit prietenului acestuia,  arhitectul  Cristofi  Cherchez. Din punct  de  vedere  compozițional, rezultatatul viziunii celor doi ilustrează maniera permisivă a neoromânescului în arhitectură dar şi stilurile dominante de la începutul secolului al XX-lea îmbinând elemente de  factură  tradițională  şi  europeană.  În  primul  rând,  arhitectul  se  foloseşte  de  sintaxa compozițională  urbană,  cu  etaj  supraînălțat  şi  mansardă,  care  oferă  unitate  fațadei  şi  o compartimentare compactă, cu sălii de mărimi diferite, în interior. Din arhitectura tradițională, aduce în prim – plan un turn pe partea sudică pe care îl împrumută din cula oltenescă cu un contrafort. La etaj, se află o terasă prelungită care este compusă din două elemente discrepante:  o loggia  italiană  şi  un  pridvor  țărănesc.  Ele  sunt  delimitate  pe  interior,  fațada păstrând  aspectul  unitar,  însă  elementele  de  decor  păstrează  identitatea  stilului  din  care provin, astfel întâlnim coloane torsadate şi stâlpi incizați, panouri de piatră traforate cu frunze de  acant  şi  fruntari  crestați  cu  motive  apotropaice.  Interiorul se remarcă prin modul  de decorație  care preia  elemente  folosite  în mod uzual în casa tradițională şi aduce inserții inovative prin preluarea motivelor ornamentale de pe obiectele de ceramică sau  textile. În ornamentarea lemnului, simbolurile incizate îmbină elemente de factură tradițională moştenite din vechile credințe cu semne creştine.

 

                Vila doctorului Minovici a trecut printr-un amplu proces de restaurare și, în urma acestuia, colecția este pregătită de expunere. Astfel în cursul anului 2017, a fost deschisă o parte din expoziția permanentă a muzeului care cuprinde capela,dormitorul, sufrageria, holul de acces de la etaj și odaia pentru musafiri de la parter. Salonul și camera miresei de la etaj, precum și odaia săsească și românească de la parter vor fi refăcute conform fotografiilor pe care Nicolae Minovici le-a comandat în 1935 în cursul anului 2018. Expoziția își propune să redea obiectelor de patrimoniu locul destinat de fondator în interiorul spațiilor vilei.

 

Dr.Nicoleta Bădilă

Coordonator Secția Antropologie Socială și Urbană