RESTITUTIO.II
VILA DR. NICOLAE MINOVICI.
Vila doctorului Minovici se află pe șoseaua Bucureşti – Ploieşti pe colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1. Conform actului de înființare, aceasta a fost terminată în 1905, iar dorința proprietarului era ca ea să devină un loc unde să mă odihnesc în liniște, departe de sgomotul capitalei. Însă în 1906, Nicolae Minovici își transformă vila în adăpost pentru prima colecție de artă populară din București sub denumirea de Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici. Colecția a fost alcătuită prin efortul doctorului timp de 40 ani. Patrimoniul diversificat al muzeului doctorului Minovici reflexă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului, dar care acţionează fără a urma un plan sau nişte criterii dinainte stabilite. Astfel predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.
Colecția este adăpostită într-un remarcabil edificiu construit în stil neoromânesc. Propietarul însuşi a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară. Demersul său de a culege obiecte de artă populară a concis cu acela de a culege experienţe vizuale care s-au materializat în proiectul vilei cu clopoţei devenită astăzi Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici. Construcția i-a revenit prietenului acestuia, arhitectul Cristofi Cherchez. Din punct de vedere compozițional, rezultatatul viziunii celor doi ilustrează maniera permisivă a neoromânescului în arhitectură dar şi stilurile dominante de la începutul secolului al XX-lea îmbinând elemente de factură tradițională şi europeană. În primul rând, arhitectul se foloseşte de sintaxa compozițională urbană, cu etaj supraînălțat şi mansardă, care oferă unitate fațadei şi o compartimentare compactă, cu sălii de mărimi diferite, în interior. Din arhitectura tradițională, aduce în prim – plan un turn pe partea sudică pe care îl împrumută din cula oltenescă cu un contrafort. La etaj, se află o terasă prelungită care este compusă din două elemente discrepante: o loggia italiană şi un pridvor țărănesc. Ele sunt delimitate pe interior, fațada păstrând aspectul unitar, însă elementele de decor păstrează identitatea stilului din care provin, astfel întâlnim coloane torsadate şi stâlpi incizați, panouri de piatră traforate cu frunze de acant şi fruntari crestați cu motive apotropaice. Interiorul se remarcă prin modul de decorație care preia elemente folosite în mod uzual în casa tradițională şi aduce inserții inovative prin preluarea motivelor ornamentale de pe obiectele de ceramică sau textile. În ornamentarea lemnului, simbolurile incizate îmbină elemente de factură tradițională moştenite din vechile credințe cu semne creştine.
Vila doctorului Minovici a trecut printr-un amplu proces de restaurare și, în urma acestuia, colecția este pregătită de expunere. Astfel în cursul anului 2017, a fost deschisă o parte din expoziția permanentă a muzeului care cuprinde capela,dormitorul, sufrageria, holul de acces de la etaj și odaia pentru musafiri de la parter. Salonul și camera miresei de la etaj, precum și odaia săsească și românească de la parter vor fi refăcute conform fotografiilor pe care Nicolae Minovici le-a comandat în 1935 în cursul anului 2018. Expoziția își propune să redea obiectelor de patrimoniu locul destinat de fondator în interiorul spațiilor vilei.
Dr.Nicoleta Bădilă
Coordonator Secția Antropologie Socială și Urbană