Oferta expozițională a Muzeului Municipiului București pentru anul 2021 pune accent pe diversificarea tematicii și creșterea numărului de proiecte, astfel încât patrimoniul să fie foarte bine reflectat, iar informația oferită vizitatorilor să cuprindă subiecte incitante, menite să readucă, ulterior perioadei de restricții sanitare, publicul în muzeele din structura MMB.
Sunt în pregătire peste 20 de proiecte. Secția Artă continuă conceptul expozițional de prezentare a caselor-atelier de artist, dar adaugă și mai multe propuneri în acest an menite să promoveze patrimoniul vast al Pinacotecii bucureștene. Se va bune accent inclusiv pe expunerea lucrărilor de sculptură și gravură, dar și pe prezentarea unor recente și notabile donații către MMB. Pentru copii, dar nu numai pentru ei, în acest an, Observatorul Astronomic lansează o nouă propunere inedită. Secția de istorie bucureșteană pregătește proiecte dedicate marilor noastre personalități, elitelor, modei, modului de viață pe care îl duceau românii în vremurile de odinioară, inclusiv prin prezentarea rezultatelor obținute în urma cercetărilor arheologice. Fotografii din arhiva MMB, dar și colecția de carte veche și rară sau pergamente din patrimoniu, ori colecția etnografică vor fi aduse în atenția publicului. Sunt doar câteva exemple. Lansând invitația de a vă bucura de fiecare proiect în parte, vă invităm să citiți detalii mai jos.
CALITATE, CREATIVITATE, DIVERSITATE
Palatul Suțu. „Tudor Vladimirescu și Memoria Culturală a Revoluției din 1821” (3 martie – 27 iunie 2021).
Momentul 1821 are o semnificație aparte în istoriografia românească, dată de numeroasa bibliografie dedicată atât desfășurării evenimentelor, cât și de personalitatea lui Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluției. Având ca scop marcarea a 200 de la eveniment, această propunere expozițională urmărește să valorifice patrimoniul din colecțiile Muzeului Municipiului București. Tematica expoziției se axează pe personalitatea lui Tudor Vladimirescu, contextul mișcării din 1821 și transformarea sa într-un erou național, începând cu a doua jumătate a secolului XIX. Proiectul expozițional propune o nouă perspectivă asupra personalității lui Tudor Vladimirescu, accentuând contextul istoric al mișcării și al personalității sale, al rolului său în administrația regimului fanariot.
Palatul Suțu. „Cu bicicleta prin alte timpuri” (5 martie – 30 mai 2021).
Misiunea acestui proiect expozițional se dorește a fi punerea în valoare a importantei colecții de fotografii deținută de Muzeul Municipiului București și prezentarea câtorva imagini inedite, făcând astfel apel în special la educarea tinerilor în ideea înțelegerii importanței și necesității protejării și conservării patrimoniului istoric și cultural. Nu în ultimul rând, printre obiectivele proiectului expozițional se numără și trezirea interesului comunității pentru mijloacele de transport nepoluante, benefice pentru condiția fizică și starea de sănătate a organismului, dar și pentru descongestionarea traficului rutier de astăzi.
Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck. „Grădina Paradisului. Desene pregătitoare” (5 mai 2021 – 27 iunie 2021).
Expoziția va cuprinde aproximativ 15 desene pregătitoare, realizate pentru pictura murală din holul casei Storck, care reprezentă simbolic „Grădina Paradisului”. Este vorba de o serie foarte valoroasă de lucrări care se vor expune acum în premieră absolută. Alături de soțul său, Frederic, Cecilia Cuțescu Storck a decorat într-un mod cu totul inedit propria lor reședință, care a devenit o casă-atelier emblematică în peisajul urban bucureștean.
Casa Storck a fost construită după căsătoria celor doi, cu colaborarea arhitectului Alexandru Clavel. Reședința artiștilor este construită în exterior în stil germanic, nordic, iar în interior, decorația arhitecturală amestecă diverse stiluri, cele tradiționale românești, influențe orientale și meridionale. Construcția casei a fost încheiată în anul 1911, iar între anii 1913 și 1917, artista decorează interiorul cu numeroase picturi, de inspirație simbolistă, având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă, paradisiacă, mai ales în zona holului casei.
Inedite și foarte speciale sunt și desenele pregătitoare pentru pictura murală a casei, care se vor expune acum pentru prima oară chiar în apropierea spectaculosului hol pictat. Este vorba de o continuare a conceptul expozițional de promovare a caselor-atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat de Secția Artă a MMB pe parcursul anilor 2019-2020, prin expoziții medalion, ca de exemplu: „Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, „Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck”, „Aman negativ”, „Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist”.
Palatul Suțu. „Viața în Sud-Estul României acum 6500 de ani” (12 mai 2021 – 1 mai 2022).
Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului București și ale Muzeului Civilizației Gumelnița din Oltenița, precum și de la recentul parteneriat semnat de mai multe instituții muzeale (între care și Muzeul Municipiului București), care a permis reluarea cercetărilor arheologice sistematice în așezarea eponimă a culturii Gumelnița acum mai bine de doi ani, ne propunem realizarea unei expoziții monografice asupra uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din România. Expoziția eveniment va aborda o serie de registre tematice precum contextul general al neoliticului și eneoliticului în sud-estul României, locuirea, hrana, ceramica și primele obiecte metalice, relația cu alte populații de la imagine la imaginar etc.
Expoziția care va reuni cele mai frumoase obiecte gumelnițene din colecțiile celor două muzee, între care se va remarca frumoasa zeiță de la Vidra, își propune să valorifice patrimoniul cultural asociat acestei culturi din colecțiile amintite, dar și rezultatele cercetărilor arheologice sistematice realizate în stațiunea eponimă în decursul ultimilor doi ani, să aducă mai aproape publicului vizitator detalii referitoare la neoliticul din România cu accent pe cultura Gumelnița, dar nu în ultimul rând expoziția se vrea a fi și un eveniment organizat în memoria celui care a fost marele arheolog Dragomir Nicolae Popovici, formator al mai multor generații de arheologi preistoricieni din România.
Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei. „Ligia Macovei și lirica lui Tudor Arghezi” (14 mai 2021 – 18 iulie 2021).
Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” conține sute de lucrări semnate de artistă, realizate în diverse tehnici (ulei, tehnică mixtă, acuarelă și guașe). Renumită pentru ilustrațiile realizate pentru lirica eminesciană, trebuie menționat și aportul adus creației poetice a lui Tudor Arghezi. Expoziția propune o călătorie printre cele mai reprezentative lucrări din cadrul seriei de ilustrații dedicate maestrului. Planul expozițional presupune expunerea unor lucrări de grafică: unele lucrări sunt mai complexe – cele în care se întrevede forța cromatică prin aplicarea guașei conturată cu tuș – iar altele sunt compuse din jocuri simple de linie. Indiferent de tehnica abordată și de complexitatea lucrării, artista reușește să transmită cele mai importante trăiri poetice.
Casa Filipescu-Cesianu. „Piatra în Epoca Omului” (18 mai 2021 – 24 octombrie 2022).
Prin acest proiect expozițional propunem publicului o interacțiune inedită cu artefacte de piatră din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Așa cum lesne se înțelege din titlu, elementul central al expunerii este în fapt o materie primă naturală, piatra, caracterizată de duritate, rezistență și persistență. De-a lungul mileniilor, omul a găsit însă soluții să o transforme pentru propriile beneficii, iar obiectele rezultate, întregi sau fragmentare, au ajuns în timp artefacte. Cea mai mare parte dintre cele descoperite în zona orașului București sunt păstrate în Colecția Arheologie a MMB. Alături de piese din colecția de antichități „Maria și dr. George Severeanu”, prin obiectele expuse va fi relevată relația de modelare reciprocă dintre Om și Piatră, din cele mai vechi timpuri și până astăzi: tehnologii, civilizații, relații economice, ideologii, credințe, tradiții și moșteniri.
Palatul Suțu: „Anton Kaindl. Gravuri cu locuri din București” (9 iunie 2021 – 8 august 2021).
În anul 1921, la invitația Familiei Regale, ajungea în România Anton Kaindl, cel ce se va dovedi a fi unul din cei mai impresionanți gravori ai secolului al XX-lea. În patrimoniul Muzeului Municipiului București, în cadrul Colecției Tipărituri și imprimate, se află un Album de gravuri realizate în tehnică aquaforte înfățișând monumente istorice din Capitală și țară de către artist, o selecție a acestora fiind prezentată ân cadrul expoziției. Lucrările sunt în număr de 218 și redau printr-o grafică minuțioasă biserici, schituri, ansambluri mănăstirești din Oltenia, Moldova, Maramureș, Muntenia, Bistrița, troițe din Oltenia, Bistrița, Muntenia, vestitele cule oltenești ‒ case cu arhitectură tradițională din Oltenia și Transilvania, mori din spațiul rural al Transilvaniei, Olteniei, Munteniei și Bistriței. Alături de aceste lucrări în număr mare, sunt prezentate și Castelul Bran, Castelul Banloc și Cetatea Neamț din Moldova.
Muzeul Theodor Aman. „Arta ca exercițiu – desenele lui Theodor Aman” (16 iunie 2021 – 10 octombrie 2021).
Anul 2021 marchează pe 20 martie aniversarea a 190 de ani de la nașterea lui Theodor Aman și, pe 19 august, comemorarea a 130 de ani de la moartea acestuia, evenimente pe care le dorim punctate în această expoziție comemorativă. La data deschiderii, se vor împlini 113 ani de la inaugurarea Muzeului „Theodor Aman”. Expoziția urmează să se deruleze până la sfârșitul anului 2021 și își propune să aducă în fața publicului aspecte mai puțin cunoscute (unele total inedite) ale creației lui marelui pictor. Expoziția permanentă este foarte bogată și acoperă toate etapele și tehnicile în care a lucrat artistul, respectând într-o bună măsură amenajarea interioară din timpul vieții acestuia, vizibilă în scenele în care este redată locuința sa, locuință care găzduiește actualul muzeu.
Printre operele care fac parte din acest fond inaccesibil se numără și 35 de desene în creion, precum și 25 de desene în peniță ale lui Aman, care dezvăluie o fațetă dezinvoltă, foarte sinceră, necenzurată de filtrul exigent al pictorului academist, punând în valoare spiritul de observație, capacitatea de extragere a esențialului, inefabilul liniei care dă contur gândului și scoate la lumină natura intimă a artistului ce se destăinuie în urma lăsată de creion pe hârtie.
Palatul Suțu. „Putere și statut. Portrete din Colecția de Sculptură a Muzeului Municipiului București” (14 iulie – 26 septembrie 2021).
Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București are o serie de portrete în metal, marmură și gips ale unor personalități românești, realizate cu precădere în intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. Dacă, în spațiul european, portretul era unul dintre cele mai populare forme artistice, cu funcții bine definite în raportul dintre societate și individ, în spațiul românesc acest gen este abordat mai greu. În pictură, cererea pentru portretul pe suport mobil se mărește după debutul secolului XIX, când apar artiști străini care executau astfel de lucrări. În sculptură, portretistica este abordată și mai greu și cunoaște o dezvoltare de abia după 1850 când încep să activeze artiști care se formează în școlile din străinătate. Prin urmare, colecția de sculptură a muzeului nostru păstrează câteva piese relevante în dezvoltarea acestui gen artistic în spațiul românesc.
Expoziția va aduce în fața publicului sculpturi realizate din diverse materiale, care înfățișează busturile unor personalități istorice românești și propune valorificarea patrimoniului din Colecția de sculptură a Muzeului Municipiului București urmărind câteva obiective specifice: aducerea în fața publicului a unor portrete mai puțin cunoscute (precum cele ale primarilor bucureșteni); recontextualizarea figurilor istorice și a normelor estetice de redare a unor personaje care au lipsit din vizualul colectiv românesc până în secolul XIX; recunoașterea identității portretistice românești și a formării unei etichete în acest domeniu începând cu a doua jumătate a secolului XIX.
Palatul Suțu. „Pergamente din patrimoniul Muzeului Municipiului București” (14 iulie – 10 octombrie 2021).
Muzeul Municipiului Bucureşti este beneficiarul unei Colecţii de Documente variate şi diverse care cuprinde acte din cancelariile cârmuitorilor Ţării Româneşti începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.) și continuând cu Basarab cel Tânăr, Vlad Călugărul, Radu Paisie, Alexandru al II-lea Mircea, Mihnea Turcitul, Ștefan Surdul, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Gavril Movilă, Matei Basarab, Constantin Șerban, Grigore Ghica, Antonie Vodă din Popești, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino, Nicolae și Ioan Mavrocordat, Ștefan Racoviță ș.a.
Expoziția constituie un bun prilej de a expune o serie de documente spectaculoase din punct de vedere al ornamenticii, redactate pe pergament și se adresează îndeosebi celor care au drept preocupare zilnică studiul documentelor, din punct de vedere al criticii interne şi externe a actului, dar şi publicului larg, care poate admira calităţile estetice ale unor deosebite capodopere de artă realizate de către diecii cancelariilor domneşti la un moment dat.
Palatul Suțu. „Măsura timpului” (18 august – 10 octombrie 2021).
Expoziția își propune să dezvăluie, prin obiectele expuse, respectiv ceasuri din toate tipologiile (ceasuri de buzunar, de birou, de perete, garnituri de șemineu etc.) relația dintre tehnologie și manufactură, domenii ce s-au influențat și determinat reciproc din punct de vedere estetic și funcțional. Relația ceas-mediu va fi făcută vizibilă în expoziție prin juxtapunea obiectelor de orologerie cu cele de artă decorativă, completate de panouri cu diferite definiții ale timpului, cu citate ale celebrităților din lumea științifică și umanistă, precum și cu altele ce indexează diferite curiozității specifice subiectului.
Expoziția analizează și valorifică, din colecțiile de patrimoniu ale MMB, un număr mare de obiecte, ceasuri produse încă din secolul al XVII-lea până în prezent, create în ateliere europene celebre, ce poartă semnături ca: Thomas Tompion, Robert Brandt, George Prior, Japy Frères, Doxa, Longines etc. alături de piese de artă decorativă, produse craftman (sfeșnice, piedestale, oglinzi, mobilier) și fotografii, toate fiind purtătoare de povești, devenind ulterior bucăți de istorie, însoțind, ca niște martori, mediul și existența umană a timpului lor.
Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. „Instrumente astronomice artizanale” (1 septembrie – 31 decembrie 2021).
Astronomia de amatori este una din pasiunile cel mai des întâlnite, așa cum o arată numărul de astronomi amatori din țară și din lume. Observarea corpurilor cerești este esențială, drept pentru care amatorii folosesc instrumente astronomice din comerț și artizanale. De-a lungul timpului, în România, s-a construit un număr impresionant de instrumente astronomice, lunete și telescoape, folosite în nopțile senine pentru observații detaliate la Lună, planete și stele.
Expoziția denumită „Instrumente astronomice artizanale” va conține instrumente astronomice (lunete, telescoape și monturi) confecționate de pasionații de astronomie din România și câteva exemplare din colecția Observatorului Astronomic și are ca scop prezentarea ingeniozității pasionaților de astronomie, manifestată de-a lungul timpului, în vremea când țara noastră era izolată de mișcarea internațională a astronomilor, dar și după 1990.
Palatul Suțu. „Simboluri în antiteză” (6 octombrie – 5 decembrie 2021).
O antiteză între două perioade istorice ce au marcat și schimbat identitatea țării. Un discurs vizual argumentat prin obiecte cu aceeași tipologie, ce poartă mesaje diferențiate prin prisma principiilor ideologice, principiilor estetice normative și valorilor estetice. Simboluri în antiteză își propune o expunere antitetică a studiului semnului artistic regăsit în produsul artei din timpul regalității și a celui al regimului comunist. Expoziția reprezintă un dialog între identificarea cu o tradiție, cu o școală veche și identificarea cu realismul socialist propus de arta angajată a fostului regim.
Palatul Suțu. „Atelier Corneliu Baba – Confesiuni” (8 octombrie – 31 octombrie 2021).
Expoziția „Atelier Corneliu Baba – Confesiuni” va prezenta publicului pictură, artă grafică și obiecte din atelierul artistului, integrate într-o scenografie de expunere care va încerca să reconstituie atmosfera creatoare din atelierul marelui pictor român.
Un număr impresionant de lucrări ale artistului vor fi selectate din arhiva / colecția pictorului, din toate perioadele de creație, pentru a construi un demers relevant pentru cel ce a fost, și poate că încă mai este, un reper important al artei românești contemporane. Conceptul expozițional este elaborat de către Secția Artă a Muzeului Municipiului București, în colaborare cu doamna Maria Muscalu Albani.
Palatul Suțu. „Romantic și romantism. Diferiți d(o)ar împreună” (20 octombrie – 28 noiembrie 2021).
Expoziția va oferi un instrumentar a două caractere diferite, văzute prin prisma iubirilor lor și descrise prin caracteristicile obiectelor expuse, care ne permit să intuim povestea, identitatea personajelor și atmosfera romantică dintre acestea. Este demersul unor alăturări de obiecte inedite din perioada Preromantică și a Romantismului, obiecte de mobilier stil, picturi ‒ nuduri, naturi statice, scene galante, costume, obiecte decorative, jocuri, pensule, culori, cărți etc., cât și obiecte ce implică activități comune din care rezultă atmosfera intimă a spațiului.
Palatul Suțu. „Cărți vechi și rare din epoca domniilor fanariote” (octombrie 2021 – martie 2022)
În anul 2021 se împlinesc 200 de ani de la sfârșitul regimului fanariot, care în Țara Românească a început în 1716 și s-a încheiat în 1821. Cu această ocazie, propunem o privire retrospectivă asupra realizărilor culturale ale acestei controversate epoci, din perspectiva cărții și tiparului. Expoziția va prezenta tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote din patrimoniul Muzeului Municipiului București, care fac parte din Fondul de carte veche și rară al Bibliotecii. Oferim astfel o fereastră deschisă publicului spre orizontul încă înnegurat al epocii fanariote, înlesnindu-i o mai corectă percepţie. Vor fi expuse cărți bisericești, didactice, științifice, juridice și beletristice imprimate în tipografiile din București și Râmnicu-Vâlcea sub patronajul domnitorilor fanarioți, începând cu primul dintre ei, Nicolae Mavrocordat și încheind cu ultimul, Alexandru Suțu.
Publicul va fi invitat să (re)descopere menirea cărţii într-o epocă în care lumea românească a pendulat între tradiţie şi înnoire și între Rațiune și Simțire, rolul atribuit tiparului de către Stat, reprezentat de Domnie şi de Biserică, precum și micile „istorii de călătorie” ale exemplarelor din Biblioteca Muzeului Municipiului București.
Palatul Suțu. „Margareta Sterian. Donația Mircea Barzuca” (10 noiembrie 2021 – 12 decembrie 2021).
Avangarda, în cazul artei sale, se manifestă în sensul cel mai clar al termenului. Margareta Sterian răstoarnă, cu mult rafinament, tradiții consacrate în plastica academică. În această revoluție a percepției artistice, ea pornește de la o perspectivă feminină de a privi realitatea, de la o sensibilitate romantică afișată fără reținere. În actul creator, artista este ea însăși pictoriță și scriitoare, potențând o sinteză poetică a realităților care o înconjoară.
Margareta Sterian nu copiază arta corifeilor avangardei, cu care este prietenă, ci pornește de la propriul drum, care înseamnă exprimarea deplină a propriei personalități. Viziunea înnoitoare asupra artei continuă întreaga sa viață. Creația pictoriței reflectă subiectivitatea sa tot mai accentuată în perceperea realității, artista dorind să găsească poezia realității, poetică pe care o exprimă apoi în desen și pictură. Preocupările pictoriței demonstrează, încă o dată, complexitatea și valoarea operei sale și a donației oferite Pinacotecii București, parte a Muzeului Municipiului București.
Palatul Suțu. „Dress code – Parfum de secol XIX” (15 decembrie 2021 – martie 2022).
Este de notorietate faptul că Muzeul Municipiului București deține cea mai bogată și variată colecție de costum și accesorii vestimentare din țară, aceasta fiind studiată și valorificată editorial și expozițional. Astfel, elementele care compun explicit eticheta vestimentară pot fi cunoscute nu doar din cărți ilustrate sau filme, ci pot fi admirate în sala de muzeu: rochiile de plimbare, cele de bal, mantia de teatru, rochia de mireasă, toaleta de doliu, vestimentația de interior, costumele bărbătești, civile sau uniformele militare, accesoriile care le însoțeau. Toate acestea reprezintă povestea unei lumi, pe o anumită treaptă a timpului, o lume ghidată de reguli, orgolii și morală.
Palatul Suțu. „Monumentele României Mari din București” (8 decembrie 2021 – martie 2022).
Expoziția Monumentele României Mari propune publicului vizitator o excursie prin Bucureștiul interbelic, atunci când au fost ridicate monumente și statui care să păstreze memoria celor care s-au jertfit în Marele Război pentru atingerea idealului național. Ilustrația cuprinde monumente ridicate atât ostașilor din diferite arme, cât și personalităților care au luptat pe frontul politic pentru Unire. Excursul expozițional se bazează pe patrimoniul Muzeului Municipiului București, în special pe ilustrația Colecției Fotografii și cărți poștale, cu câteva inserții provenite din Colecția de artă plastică și sculptură și Colecția Hărți și planuri. În completare, va fi folosită ilustrație recentă din teren.
Palatul Suțu. „Orient versus Occident” (17 decembrie 2021 – 2022).
În continuarea seriei expozițiilor anuale organizate de Pinacoteca București, Secția Artă a Muzeului Municipiului București propune organizarea la Palatul Suțu, începând din decembrie 2021, a unui compendiu patrimonial din colecția Pinacotecii București, menit să ilustreze și să clarifice pe cât posibil conotațiile conceptelor de Orient și Occident și cum au influențat acestea arta plastică autohtonă. În mediul artistic românesc, Orientul și Occidentul sunt poli ai creației. Percepută, încă de la începutul secolului XIX, datorită poziționării geografice, ca fiind “placa turnantă” a politicii europene în contextul situației de expansiune și dominație a Imperiului Otoman, România este una dintre țările care a aplicat cu rapiditate influențele orientale în artă. Tematica orientală i-a atras pe tinerii artiști români care studiau în mari centre occidentale și care o abordau predilect după revenirea în țară. Astfel, are loc la Porțile de Răsărit ale Europei o intersectare a modelelor culturale orientale și occidentale, care imprimă societății românești un specific nou, cu totul diferit de ceea ce existase până atunci, în toate planurile existențiale, cu „reverberații și în domeniul artelor vizuale”.
În pictura din România de la jumătatea secolului XIX și până spre sfârșitul acestuia, tematica orientală va aduce în prim-plan mai mulți pictori care își aduc o contribuție considerabilă la apropierea picturii românești moderne de vârsta maturității sale prin aducerea unui spor tematic, prin anexarea unui domeniu nou și prin perfecționarea limbajului plastic, în ansamblu.
Expoziția va prezenta o amplă selecție de opere de pictură, grafică, dar și sculptură din bogata colecție a Pinacotecii București, oferind un periplu prin orașele Europei vestice și ale Orientului. Este vorba despre un manifest plastic dedicat ilustrării diversității surselor de inspirație artistică, a diferențelor revelatoare dintre Est și Vest, clasic și modern și o încercare de recuperare a unor locuri și a unor personaje inedite și exotice.
Microexpoziții lunare la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici și Muzeul Victor Babeș
Expozițiile tematice gândite de echipa muzeului pentru anul 2021 vizează punerea în ramă a patrimoniului Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, de la imobil la colecție, în amănunt. Aceste micro expoziții se vor desfășura fiecare de-a lungul unei luni calendaristice, continuând într-o cheie distinctă proiectul „Obiectul lunii la Muzeul Minovici” din anul 2020. Proiectul își propune ca în fiecare lună să fie realizată câte o expoziție dinamică, având caracter documentar, în interiorul muzeului, cu scopul de a oferi publicului mai multe informații despre colecție, în ipostaze inedite. Se va pune accentul pe piese care fac parte deja din expunerea permanentă și nu pot fi mutate într-un alt context expozițional, și mai ales pe elemente arhitecturale, prin natura lor imobile. Pentru a completa expozițiile vom apela și la partea nevăzută a expoziției permanente: depozitul, vizitat în numeroase discursuri din lumea muzeală în perioada recentă.
Muzeul Victor Babeș a fost constituit în jurul memoriei savantului de către fiul său, Mircea Babeș. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său, din apartamentul pe care l-a folosit de la Institutul Național de Patologie și Bacteriologie, și le-a expus în parterul casei sale pe care a donat-o primăriei Capitalei. Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic specific anilor 1920, în partea de nord a Capitalei. Construită inițial cu scopul de a fi folosită ca locuință privată într-un cartier liniștit, astăzi casa adăpostește o colecție alcătuită în special din lucrările științifice ale lui Victor Babeș. Recunoașterea oferită de contemporanii savantului este demonstrată de numărul mare de decorații și ordine onorifice pe care acesta le-a primit în timpul vieții. Colecția este completată de o serie de piese de mobilier și decorație pe care familia Babeș le-a deținut până în momentul donării. Astfel, predomină piesele de artă europeană, de la scaune și fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII. Proiectul, ce se va desfășura în perioada februarie-decembrie 2021, propune prezentarea câte unui obiect esențial care face parte din patrimoniul muzeului Victor Babeș.
Acest material a fost realizat cu sprijinul curatorilor proiectelor expoziționale prezentate mai sus: Roxana Coman, Ana Iacob, Cristina Vasiliu, Nicoleta Bădilă, Greta Șuteu, Grina-Mihaela Rafailă, Loredana Mocanu, Cristina Ioniță-Măciucă, Magdalena Chitilă, Ana Maria Măciucă-Pufu, Adrian Șonka, Daniela Burcea, Vasile Opriș, Maria-Camelia Ene, Daniela Lupu, Angelica Iacob, Elena Olariu și Dan Pîrvulescu.