În București, cele mai numeroase sunt muzeele de artă, 11 la număr (PMB are în administrare 3 și alte 2 în așteptare, Pinacoteca București și Muzeul Gheorghe Tattarescu).
La același nivel sunt muzeele memoriale, tot în număr de 10 (PMB deține 7 dintre ele).
Apoi avem astfel:
Muzee de istorie: 4 (PMB 1)
Muzee de etnografie: 4 (PMB 1)
Muzee de tehnologie și istoria profesiilor: 4
Muzee ale unor instituții (cu program la cerere): 4
Muzee de istorie naturală: 3
Muzee de istoria literaturii și a cărților: 2 (PMB 1)
Muzee ecclesiastice sau ale unor comunități religioase: 2
Muzee ale unor comunități etnice: 2
Muzee cu teme nișate (private, cu programare): 2
Muzeu de arheolgie/numismatică: 1 (PMB)
Muzeu de astronomie: 1 (PMB)
Muzeu de antropologie: 1 (PMB)
Muzeu de istoria muzicii: 1
Muzeu de istoria sportului: 1
Din nou, Primăria Muncipiului București deține în București cea mai variată zestre muzeală în ce privește profilul ei. În afară de artă și istorie, adăugăm etnografie, arheologie, numismatică, astronomie, antropologie, literatură și foarte bogata zestre memorială.
Muzee și număr de locuitori
Comparativ cu alte orașe-capitală central europene, precum Budapesta, Bratislava sau Zagreb, nu mai vorbim de Praga și Viena, Bucureștiul are o zestre muzeală diminuată raportată la numărul de consumatori potențiali.
Orașul București cu o populație de 1,844 milioane de locuitori și un număr de 42 de unități muzeale, care funcționează în conformitate cu legea muzeelor, se află într-un dezacord privind numărul mic al muzeelor și numărul de locuitori ai comunității. Aceasta chiar dacă adăugăm și cele 15 unități asociate ideii de muzeu.
Orașul București este foarte aproape de Viena ca număr de locuitori, capitala Austriei având 1 milion 897 de mii de locuitori, în schimb 89 de muzee.
Praga, de pildă, cu o populație de 1,267 milioane de locuitori, deține o zestre de 79 de muzee.
Budapesta, la o populație de 1,756 milioane locuitori detine 61 de muzee.
Orașul Belgrad, cu o populație de 1,369 milioane de locuitori are 43 de muzee.
Adăugăm în listă orașe cu o populație mai mică decât cea a orașului București, precum Bratislava și Zagreb. Bratislava are 24 de muzee la numai 416.489 de locuitori, iar Zagreb deține 28 de muzee la numai 808.341 de locuitori.
Ce muzee lipsesc în București?
Orașului București îi lipsesc muzee cu următoarele profile:
– un muzeu de arheologie (va putea fi Curtea Veche);
– Pinacotecă (avem sediu și urmează refuncționalizarea lui);
– un muzeu de antropologie urbană;
– un muzeu de arte aplicate (vestimentație, arte decorative, mobilier) asociat unui muzeu al copilăriei și familiei (cele două teme pot fi organizate în Palatul Concordia);
– un muzeu al sculpturii și al artei monumentale (a existat un muzeu de sculptură – Muzeul Medrea);
– un muzeu al comunismului;
– un muzeu didactic, al școlii și învățământului românesc;
– un muzeu de istoria teatrului;
pentru a enumera câteva domenii foarte căutate de public în alte centre urbane europene.
În ultimii 20 de ani Bucureștiul a pierdut o serie de muzee, a căror tematică nu se mai regăseşte astăzi, din cauza unor litigii legate de imobilele care le-au găzduit: Muzeul C.C. Nottara, de istoria teatrului în București; Muzeul Gh. Marinescu, de istoria medicinii; Muzeul Cornel Medrea, de sculptură şi artă monumentală.
Toate trei au fost ale PMB şi administrate de Muzeul Municipiului București. Drept urmare, colecțiile sunt la dispoziţia oricărui proiect similar, dacă va fi reluat.
Prin urmare, Primăria Municipiului București deţine colecţii bogate, care pot susţine noi profile muzeale, dacă sunt oferite spaţii adecvate. Totuși, cea mai importantă problemă o constituie deţinerea şi organizarea patrimoniului și nu obţinerea unui spaţiu. PMB deţine colecţiile și personal specializat angajat, ceea ce este cel mai important aspect.
Astfel, pe logistica existentă şi cu sprijinul specialiştilor care o deservesc, PMB ar putea inaugura până în 2030:
– Muzeu de arheologie şi sit arheologic vizitabil: Curtea Veche – Palatul Voievodal
– Muzeu de artă românească şi europeană, care include istoria artei în București – Pinacoteca București în Palatul Dacia România
– Muzeul de arte decorative şi design, care să ofere evoluţia istoriei private, a spațiului de acasă, în oraşul românesc – Palatul Concordia
– Muzeul teatrului românesc (există Colecţia C.C. Nottara)
– Muzeul sculpturii și al artei monumentale (pornind de la Colecția Medrea)
– Muzeul de istoria medicinii în București (există Colecţia Gheorghe Marinescu, dar prin ASSMB pot fi preluate o mulţime de obiecte medicale, care sunt casate/casabile în spitalele din București).
Prezent și prognoză
Muzeele din România au început să se adapteze după anii 2000 normelor moderne de interactivitate cu publicul tânăr, apoi de captare a publicului adult nemuzeal și de valorificare digitală a patrimoniului. Punctul cel mai atractiv îl reprezintă însă realitatea augmentată unde, chiar și în prezent, muzeele care dețin această tehnologie în România, sunt foarte puține.
Revenind la București, interactivitatea, valorificarea interesului din zona nemuzeală și digitalizarea patrimoniului au luat amploare după anii 2000, iar în ultimii zece ani numai câteva muzee sunt dedicate interactivității prin ateliere organizate pentru copii și tineri sau evenimente de reenactment, organizate, de exemplu, de Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Istorie a României alături de Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Național al Satului și uneori de Muzeul Național de Geologie, ale căror programe s-au diversificat începând cu anii 2000.
După 2014, Muzeul Municipiului București a demarat sincron o schimbare de imagine și marketing până la particularizarea prin logo și cromatică specifică toate unitățile muzeale din panoplia pavilionară a MMB. Pornind de aici, a fost demarat programul «Stagiunea Muzeală», apoi a continuat atragerea de public nemuzeal prin conferințe (în fiecare zi de joi începând cu luna aprilie 2014), muzică clasică (în fiecare zi de miercuri, din 2014), programe anuale pentru copii (Școala de Vară, Caravana Muzeelor), pentru a enumera pe cele mai îndelungate proiecte, între timp mult diversificate și accelerate ca număr și participare.
Interactivitatea a însemnat pentru început încadrarea în narațiunea muzeală a unor plasme tv pentru derularea de fotografii istorice tematice, filme documentare despre casele sau expozițiile permanente. MMB este cel dintâi muzeu din București care a inclus în explicarea unor fenomene istorice sau culturale, banda desenată și scenografia, ca elemente bazate pe interactivitate. Iar de aici, salonul anual de Bandă Desenată începând cu anul 2015.
Digitizarea patrimoniului înseamnă prezența pe website a colecțiilor muzeului, urcate pe masură ce acestea sunt repertoriate digital, cu informații generale.
MMB este cel dintâi muzeu din București care a inclus realitatea augmentată în spațiul muzeal începând cu anul 2015 la Palatul Suțu (holograma Irinei Suțu vorbind publicului), la Muzeul Theodor Aman (personajul Theodor Aman reconstituit vorbind publicului alături de fotografii realizate cu el); Muzeul Dr. Nicolae Minovici (aici existând posibilitatea să probezi virtual costume populare pe dimensiunile corpului tău); Observatorul Astronomic (masă digitală unde copiii pot învăța așezarea corectă a planetelor în sistemul solar și alte elemente de bază ale astronomiei) și Muzeul Victor Babeș (realitate augmentată care-i învață pe copii să recunoască și să lupte cu microbii și bacteriile). Realitatea augmentată mai este întâlnită în expoziția permanentă a Muzeului Național al Literaturii Române.
Muzeul Municipiului București rămâne însă singurul muzeu din țară care a reconstituit, în mărime naturală și din materiale organice, chipul lui Mihai Viteazul după măsurători antropometrice și fotografii antropologice ale craniului voievodului muntean. Reconstituirea este expusă în expoziția permanentă „Timpul orașului București” de la Palatul Suțu.
Drept urmare, muzeele Primăriei Municipiului București sunt în acest moment în vârful redefinirii conceptului muzeal în București, aflându-se cu un pas înaintea muzeelor naționale din perspectiva interactivității, captarea publicului nemuzeal, digitizare și realitate augmentată.
Merită recuperate din tematica muzeelor dispărute o serie de repere precum: un muzeu al artei religioase (ar putea fi la Mogoșoaia, în imobilul recent finalizat și în spațiul Palatului plus Capela acestuia); Muzeul de Eugenie și Igienă (în fapt un muzeu de istorie a medicinei, foarte util pentru educația sanitară a populației tinere) sau o serie de muzee memoriale, care să valorifice colecțiile care au rămas fără sedii: Simu (artă modernă și antichități), C-tin Nottara (teatru, altă tematică care lipsește), Gheorghe Marinescu (medicină), Cornel Medrea (sculptură). Toate aceste proiecte se pot realiza și prin atragerea de fonduri europene.
Primăria Municipiului București poate organiza o bună parte din aceste muzee care lipsesc, colecțiile existând în administrarea Muzeului Municipiului București, fiind nevoie numai de repartizarea unor spații pentru organizarea muzeală.
Dr. Adrian Majuru, manager Muzeul Municipiului Bucureşti