Orașul contemporan
Sufletele colorate ale Bucureștiului
N-o fi capitala noastră cel mai ”înflorit” oraș din lume, dar parcurile primăverii și florăriile tuturor anotimpurilor reprezintă o componentă fermecătoare a sa.
Dacă tot e luna mai, cea numită în popor Florar sau Frunzar, atunci o vom sărbători și noi drept perioada în care, conform credințelor populare, Raiul se revarsă peste lume și pământul dă pe dinafară de verdeață, plante de tot felul, copaci, flori, trufandale ale pământului. Mai vine, de altfel, de la Maia Maiestas, zeitate cinstită de Roma antică în primele 15 zile ale lunii, pentru a le aduce bogăția de culori și de frumuseți pe care le are în portofoliu primăvara – simboluri ale renașterii și prospețimii, ale speranței și ale chefului de viață.
Tot felul de florari și florării
Desigur, Bucureștiul nu e Tokyo, unde primăvara înseamnă o explozie de cireși japonezi înfloriți, nici vreun orășel din Olanda, unde cât vezi cu ochii oamenii cresc flori, în special lalele, dar nu numai, care pleacă apoi să bucure oamenii din toată lumea. Nu e nici Guangzhou din China, supranumit ”Orașul florilor”, și nici vreun câmp nesfârșit din Franța, unde macii roșii ca sângele freamătă vara sub bătaia vântului. Însă cu siguranță capitala noastră are nenumărate parcuri în care florile îți fură privirea din toate direcțiile și florării – stradale sau luxoase – unde poți găsi flori sau plante despre care nici nu știai că există.
Desigur, mai sunt și frumoșii pomi de pe străzi sau din curți, care fac deliciul cartierelor, cu explozia lor albă, galbenă sau roz – mai ales magnoliile, atât de puternice și de fragile în același timp, dar și zarzării, cireșii, merii, vișinii. În toate acestea e un strop de mare oraș împletit cu o atingere rurală – vacanțele de Paști la bunici, de odinioară, își trimit miresmele din trecut în prezent, pe strada noastră, fie că e centru, fie că e margine de București. O plimbare la soare, într-o duminică tihnită, spune totul – poți ține minte tonele de frumusețe delicată până primăvara viitoare, căci florile susțin, fără ca nimeni să se supere pe ele, teoria minunii de o zi, cu forța și gingășia lor meteorică.
Meseria de suflet nu te poate trăda
Doamna A. are o mică prăvălie tradițională cu flori, într-una dintre piețele bucureștene. Cu greu își face timp să vorbească – are clienți din belșug și telefonul îi sună încontinuu. Vorbește ba despre coroane pentru înmormântări, ba despre aranjamente cu orhidee. „Asta fac florile, te duc de la un capăt la altul al vieții. Pentru mine ele reprezintă o pasiune de suflet și o meserie de suflet. Nu poți vinde gladiole, narcise, lalele fără să le iubești, fără să ai grijă de ele ca de ochii din cap. De altfel, se vede de la o poștă care vânzător iubește florile și care nu. Te încarcă pozitiv când lucrezi în apropierea lor, ți se transmite din duioșia și din frumusețea lor”, spune A., care stă în preajma florilor ei dragi de aproape trei decenii.
Florăriile au atins însă și un alt nivel, o altă piață – cea de lux: oferta e mai bogată și mai exotică, florarii lor se numesc floriști, cuvânt care îmbină în mod fericit ”florar” cu ”artist”. Sunt cursuri, ba chiar școli întregi, care te învață bunul gust în domeniul aranjamentelor și buchetelor florale, iar meșteșugul este dus la rang la artă. Cu prețuri pe măsură – florile nu sunt ieftine, iar cele cu ștaif, nici atât.
Luxul florilor rare
Claudia M. are o astfel de florărie, unde și interiorul spune o poveste – într-un colț e o pianină veche, într-altul o canapea de catifea, locul unde se învață răsfățul și sofisticarea. Printre acestea, vaze și ghivece cu flori și plante cu nume atât de neobișnuite pentru urechile noastre, încât am putea crede că suntem invadați de niște ființe de pe alte planete. Ascultați aici: lisianthus, delphinium, ranunculus, chamelaucium. „Dincolo de a avea o afacere, sunt atentă la dorințele clienților. Colaborez cu doi floriști de top, care își pun priceperea în slujba creării celor mai frumoase buchete sau aranjamente. Florile mele sunt aduse din diverse părți ale lumii, dar și de la producători români, care au avut curajul să le crească în sere proprii, mai ales în această perioadă riscantă din punctul de vedere al pornirii unor business-uri noi”, povestește Claudia.
Dacă un buchet cumpărat de la florăreasa din colț costă, în medie, undeva la 50 de lei, la florăriile de lux trebuie să te țină buzunarul. 300 de lei e o sumă destul de normală pentru un buchet, să-i spunem așa, „de designer”. Multe florării, indiferent că sunt tradiționale sau mai neconvenționale, știu că succesul lor depinde de flexibilitate și de conectivitate, așa că majoritatea au servicii de curierat, unele în țară, altele peste tot în lume. Astfel lumea devine un regat internațional al florilor, iar gesturile frumoase pot pleca din Canada și pot ajunge până în Hong Kong.
Dificultăți și idei de salvare
Nici florarilor de tot soiul nu le-a mers foarte bine pe timp de pandemie – puține afaceri se pot lăuda că au prosperat. Mulți s-au lăsat de meserie sau și-au oprit temporar activitatea, urmând s-o reia când lumea va scăpa de virusuri și de boală. Își scuză clienții, spunând că e greu să te mai gândești și la flori, când oamenii sunt mai degrabă posaci, îngrijorați și pesimiști. Mare parte a comercianților de flori par însă să-și fi găsit un echilibru și o cale prin care să-și ducă meseria mai departe. Unii au inventat metode inedite de a-și atrage cumpărători – o florărie vinde dulciuri și cărți, spre exemplu, o combinație irezistibilă pentru trecătorii iubitori de carte, flori și/ sau prăjituri.
Pentru cine nu agreează florile tăiate și oferite în dar, Bucureștiul e plin de curți și grădini uimitoare și îngrijite (s-ar putea și mai bine, dar și așa e frumos). Sunt oameni care au adus o bucată din natură în inima orașului – zambile îmbătătoare, narcise solare sau copaci care cresc aproape ca în sălbăticie lângă case și blocuri. Mulți își fac o adevărată misiune din a-și întreține curțile sau spațiile verzi comune, pentru un strop de verdeață și de viață lângă ferestrele lor de orășeni victime ale poluării, ale vitezelor amețitoare și ale banalului urban.
Un fel aparte de frumusețe
Indiferent de soiul, culoarea sau durata lor de viață, Bucureștiul așteaptă în fiecare an trezirea la viață a florilor de pe străzile și bulevardele sale, din parcuri și grădini. E o tușă suplimentară de bogăție și frumusețe adusă unui oraș care le are pe toate – străzi fermecătoare, cartiere obișnuite, artere aglomerate sau cotloane singuratice. Un numitor comun care plutește o vreme peste aerul citadelei, peste oamenii săi, cu aromele și atingerile sale de petale, chemând vara din spatele coroanelor pline de boboci sau flori împlinite și din spatele plantelor care izbucnesc de robustețe verde și viață.
Oana Dușmănescu, muzeograf, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”