Poveștile zidurilor bucureștene
Arta stradală este o formă de artă care este afișată public pe clădiri, pe străzi, terenuri sau alte suprafețe. De cele mai multe ori este o formă a „artei de gherilă”, menită să facă o declarație personală despre societatea în care trăiește artistul.
Arta stradală este vizibilă peste tot în România. Tot mai mulți artiști locali sau internaționali folosesc spațiile anoste sau clădirile abandonate ca zone de manifestare artistică. Zidurile colorate ale clădirilor au devenit atracție turistică, iar străzile orașelor s-au transformat în adevărate galerii de artă, în care artiștii își pot transmite mesajele, ideile și viziunile artistice.
Dacă la început artiștii graffiti au folosit vopsea spray pentru realizarea lucrărilor, acum sunt utilizate și alte suporturi, precum arta cu șabloane, autocolante, sculpturi „Lock On”, plăci de mozaic sau artă cu LED-uri.
Arta urbană a câștigat în ultimii ani tot mai mulți adepți în întreaga lume și a transformat opinia publicului, însă nu trebuie uitat faptul că în multe țări această manifestare artistică este considerată ilegală.
O parte dintre artiștii stradali folosesc așa-zisul „vandalism inteligent” ca modalitate de sensibilizare a problemelor sociale și politice, în timp ce alții văd spațiul urban ca pe o oportunitate de a-și expune lucrările către un public larg.
De ani buni, street art-ul nu mai este văzut ca o formă de vandalism, ci, dimpotrivă, ca o metodă foarte bună de promovare a orașelor. În loc să lupte cu graffiti-ul, autoritățile și-au dat seama că e mult mai benefic să transforme pereții orașului în galerii de artă.
Budapesta, Berlin sau Reykjavík sunt doar câteva exemple de orașe care au oferit artiștilor urbani fațadele clădirilor pentru ca aceștia să le transforme în picturi murale de mari dimensiuni. Mai mult, cu ajutorul street art-ului, zone mai puțin atractive din orașe au fost revitalizate, incluse în tururi ale orașelor, iar astfel în jurul lor s-au dezvoltat comunități care au transformat zone moarte în unele pline de viață.
Arta stradală poate contribui la promovarea imaginii Bucureștiului și a patrimoniului cultural local, național sau chiar internațional și, în același timp, participă la revitalizarea estetică a unor zone care erau cumva ignorate în trecut.
În București, devenit un mic Berlin din punct de vedere artistic și socio-cultural, artiștii găsesc libertate și uneori chiar susținere pentru decorarea clădirilor cu desene, graffiti sau murale. De asemenea, unii artiști sau ghizi oferă tururi de artă stradală locală, prin care își împărtășesc cunoștințele, explică lucrările, motivele etichetării lor sau mesajele operelor realizate.
Un exemplu în acest sens este strada Eremia Grigorescu unde primul mural a fost realizat în 2015 iar în anul 2024 a fost înlocuit cu o lucrare dedicată lui Constantin Brâncuși “Homage to Brâncuși”. Opera este realizată de Felicia Simion în colaborare cu Sweet Damage Crew, recunoscuți pentru talentul lor în arta stradală. Rezultatul final este o reprezentare vizuală minimalistă ca execuție, dar cu un mesaj profund, care își propune să conecteze privitorul cu ideea infinitului, un simbol central al operei lui Brâncuși.
Un alt mural este desenul realizat de Pisica Pătrată pe ușa Teatrului de vară Capitol. Alexandru Ciubotariu cunoscut sub numele de Pisica Pătrată este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați ilustratori din România, care încearcă, prin intervenția sa, să atragă atenția asupra unei clădiri emblematice din București. Teatrul de vară Capitol din București a fost construit la începutul secolului al XX-lea, după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu. Denumit inițial Teatrul de vară Alhambra, este clasat ca monument istoric și se află pe strada Constantin Mille din București.
Pe zidul unei clădiri ce aparține Facultății de Arte Decorative și Design, de pe strada Mihail Moxa, se găsește portretul lui Constantin Brâncuși realizat de artistul portughez Alexandre Farto – VHILS. Tehnica sa inovatoare de sculptură în basorelief stă la baza proiectului „Scratching the Surface” și a fost apreciată ca una dintre cele mai convingătoare abordări ale artei create pe stradă în ultimul deceniu. VHILS sculptează portrete umane în zidurile orașului pentru a spune povestea locuitorilor săi.
David Popovici, campionul olimpic al României la înot, este personajul principal al celui mai mare desen realizat în ediția din 2023 a festivalului Outline Streetart. Este vorba despre un mural de 300 de metri pătrați, care se întinde pe 9 etaje de bloc și care poate fi admirat pe Șoseaua Ștefan cel Mare, nr. 35. David Popovici a fost cel care le-a dat artiștilor citatul ce a fost notat în partea de sus a muralului: „Scrie-ți povestea prin sport!”
Pentru prima data, a avut loc în 2024, Bucharest Street Art Festival în perioada 11 – 19 mai 2024, în trei spații din Capitală, propunând o discuție deschisă despre rolul și responsabilitatea artei stradale în oraș.
În zilele de 11 și 12 mai, acțiunile au avut loc la Combinatul Fondului Plastic unde au fost prezentate, între altele, un graffiti de 100m² realizat de o selecție din cei mai talentați și activi artiști stradali români, două murale semnate Ortaku și Letinu Filip, colaje cu stickere și paste-ups, o expoziție de artă urbană, dar și proiecția primului documentar despre graffiti și street art din România, „De ce scriu ăștia pe pereți”, în prezența echipei filmului care a răspuns întrebărilor publicului. Festivalul va fi organizat și în toamna anului 2025.
Institutul Goethe București a găzduit în 15 mai o discuție deschisă despre arta stradală în București, moderată de Cristi Neagoe, manager Street Delivery, la care au fost invitați artiști, grafferi, reprezentanți ai autorităților și oameni implicați în viața culturală a orașului.
La Muzeul Național de Artă Contemporană au avut loc intervenții artistice diverse din zona de street art pe terasa muzeului (stickere; paste-ups – Ortaku; tape art – Fuxundschalter (GER); caligrafie – Vice Calli), experimentul „Toaletele de la MNAC devin pentru 2 zile spații publice de exprimare”, în care două colective de artiști (Ilustromania & Să Fiți Cuminți ) au desenat în băi, iar în timpul evenimentului, participanții au putut interveni la rândul lor după bunul plac în același spațiu, întocmai ca într-un spațiu public destinat locuitorilor săi.
Mulți ani, și strada Pictor Arthur Verona a fost locul în care vocea multor artiști urbani a prins contur prin intermediul lucrărilor murale imprimate pe zidurile clădirilor care o mărginesc. Fie că a fost vorba de mesaje vizând corupția, poluarea sau drepturile omului, redate prin imagini, fie de lucrări abstracte realizate în cele mai diverse culori și forme, aici a fost unul dintre cele mai bogate locuri în artă stradală din Capitală. Nu e de mirare că acest aspect a dat naștere unui festival anual, Street Delivery. În prezent, unele lucrări au fost acoperite dar de-a lungului timpului, strada a fost înfrumusețată de artiști precum Andrei Felea, cu binecunoscutul chip al lui I. L. Caragiale, pe care găsim și mesajul „Eu cu cine votez?”, Livi Po, al cărei unicorn însoțit de sintagma „Fă rai din ce ai” a devenit foarte popular în social media, sau Silvia Dumitriu, cu lucrarea „Suflu interior”.
O densitate la fel de mare de opere urbane găsim și pe așa numitul „Zidul Berceniului”, după cum e cunoscut gardul întins între Piața Sudului și Apărătorii Patriei, transformat dintr-o structură monotonă într-o adevărată galerie de artă în aer liber. Lucrările, reprezentând în principal teme din natură, au fost realizate de Sweet Damage Crew, una dintre cele mai cunoscute echipe românești de artiști stradali. Păsări cu penaj aprins, animale sălbatice, reptile uriașe și nu numai scot astăzi din anonimat acest cartier nu foarte popular al Capitalei. Tot semnătura lor o poartă și lucrarea „Make a point”, de pe strada General Eremia Grigorescu, una dintre cele mai fotografiate opere stradale din București.
O altă stradă pe care putem admira o lucrare urbană de mari dimensiuni este Xenofon, singura stradă în trepte din București. Cea care i-a oferit un nou element de unicitate este Eva Radu, care a venit cu inițiativa pictării treptelor în anul 2014. Prima lucrare, care înfățișa o serie de clădiri emblematice ale Capitale, a fost înlocuită ulterior cu alte reprezentări executate de aceeași artistă.
Cartierul Cotroceni deține, la rândul său, o adevărată atracție turistică, cunoscută sub numele de „Scările Fericirii”. Șirul de trepte care fac legătura între strada Dr. Grigore Romniceanu și strada Alexandru Vitzu încântă privirea printr-o explozie de nuanțe, fiind zugrăvite, cu ajutorul tuburilor de vopsea, în culorile curcubeului.
La capitolul optimism putem aminti și de muralul colorat în nuanțe tari de pe zidul Spitalului de copii „Grigore Alexandrescu”, executat tot de Sweet Damage Crew, pentru a le da micilor pacienți curaj să meargă mai departe și pentru a-i ajuta să își păstreze energia pozitivă.
Alte locuri din oraș care au beneficiat de o „schimbare de look” prin intermediul graffitiului sunt Pasajul Basarab, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, ale cărei ziduri găzduiesc o lucrare semnată de Obie Platon, înfățișând însuși portretul celebrului arhitect, dar și stația de metrou Piața Romană, ale cărei ziduri își schimbă periodic înfățișarea cu ajutorul artiștilor urbani.
Înfrumusețate de o serie de ecograffitiuri sunt și Calea Șerban Vodă, cu muralul „E viață pe net”, Bulevardul Dacia, unde găsim lucrarea „Nimeni celebru”, strada Căuzași, unde întâlnim un „Tânăr cu experiență”, dar și Calea Floreasca, care găzduiește opera stradală „Singur cu tine”.
Arta stradală ne face să zâmbim și să fim mai fericiți. Ea adaugă o notă aparte la ceea ce altfel ar fi doar gri și plictisitor. Arta urbană ne face să ne simțim vii, ne inspiră si ne motivează. Ea este cea care transformă normalul în ceva interesant și atrăgător.
Totodată este o modalitate excelentă de a explora atât părțile turistice, cât și părțile mai puțin cunoscute ale orașelor, deoarece artiștii stradali își expun munca atât în locații turistice celebre, cât și pe străzi ascunse.
Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf, Pinacoteca București