Reședința care găzduiește Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei” este construită în stil eclectic francez, fiind reprezentativă pentru modul de viață prosper al negustorilor bucureșteni de la sfârșitului secolului XIX și începutul secolului XX. În anul 1952, Ligia și Pompiliu Macovei au achiziționat clădirea de pe strada 11 Iunie de la un negustor de pălării.
Astăzi, în atmosfera intimă și plăcută a casei, vizitatorul poate admira lucrări reprezentative pentru arta plastică românească a secolului XX, dar și piese valoroase de mobilier realizate în diverse stiluri: Biedermeier, Renaștere italiană, Renaștere barocă sau Renaștere franceză timpurie. Ceramica şi obiectele de sticlă şi cristal completează în mod spectaculos interiorul. Biblioteca casei, aflată în capătul salonului de la intrare, cuprinde numeroase volume din domeniul artelor plastice, esteticii și filosofiei.
O expunere extrem de atractivă
În muzeu sunt expuse opere inedite ale unor valoroşi pictori români: Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Marcel Iancu, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu sau Michaela Eleuteriade.
Prin diversitatea operelor de artă prezentate, expunerea din interiorul reședinței este extrem de atractivă. Pe lângă încăperile care cuprind pictură, mobilier sau obiecte decorative orientale sau occidentale, într-una din camerele muzeului sunt etalate obiecte de artă țărănească, din diverse regiuni ale țării: Transilvania, Oltenia sau Moldova.
Doi colecționari de excepție
Biografiile celor doi colecționari sunt și acestea impresionante, iar studiile, activitatea și călătoriile efectuate de soții Macovei au fost punctele de plecare pentru formarea colecției de artă pe care au deținut-o.
Pompiliu Macovei a urmat cursurile Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti. Student fiind, a lucrat ca desenator în birourile unor mari arhitecţi ai vremii: Paul Smărăndescu, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory şi Horia Creangă. A fost preparator, apoi asistent la catedra profesorului Paul Smărăndescu devenind şef de lucrări şi, din 1956, profesor. Pompiliu Macovei a urcat treptat în ierarhia universitară devenind şef de catedră la Arhitectură Generală şi Director de Studii la Şcoala Superioară de Arhitectură. În anul 1950 este numit arhitect şef al Capitalei, apoi preşedinte al Uniunii Arhitecţilor Români.
Pompiliu Macovei a avut şi o importantă carieră diplomatică, fiind numit în anul 1958 consilier al Ambasadei române de la Paris, apoi ambasador la Roma, în perioada 1960-1962. Ulterior, a ocupat postul de ambasador pe lângă UNESCO, fiind cel care a iniţiat formarea comitetului ICOMOS pentru România, ca parte a convenţiei UNESCO pentru Patrimoniul Mondial. În reședința celor doi soți sunt expuse și câteva fotografii care oglindesc activitatea diplomatică a lui Pompiliu Macovei.
Soţia sa, Ligia Macovei, pictoriță și graficiană, a reuşit să-şi construiască o remarcabilă carieră artistică. Între anii 1940-1942, a călătorit alături de soţul său în Germania, completându-şi experienţa expresionismului, la care temperamental aderase deja şi care-i va trasa destinul stilistic de-a lungul întregii cariere. Cu această ocazie soţii Macovei vor vizita o serie de muzee, anticariate şi colecţii de artă de prestigiu din Frankfurt sau Köln.
Artista a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din anul 1956, organizând expoziții personale la Roma, la Galleria Penelope în anul 1962, apoi în 1965 la Viena, la Küstlerhaus și în anul 1975 în Tunis, la Galeria I Information. A participat, de asemenea, la numeroase expoziţii de grup organizate în străinătate. Ligia Macovei a fost conferenţiar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar în anul 1958 artista a îndeplinit funcţia de delegat permanent al Republicii Populare România pe lângă UNESCO (Paris) fiind numită şi comisar al pavilonului românesc la ce-a de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. În 1964, Ligia Macovei primeşte o menţiune specială la târgul de carte de la Leipzig pentru volumul ilustrat: Poezii de Mihai Eminescu. Atelierul artistei, care este încăperea cea mai spațioasă a casei, cuprinde picturile sale pline de culoare, dar și o parte din schițele realizate pentru ilustrarea unor capodopere literare.
Cum s-a mărit colecția
În anul 2017, doamna Michaela-Maria Macovei, nepoata lui Pompiliu Macovei, donează Muzeului Municipiului Bucureşti 355 de piese de artă decorativă şi artă plastică şi aproximativ 9.000 volume, albume de artă şi reviste, toate aceste lucrări făcând astăzi parte integrantă din colecția casei.
Dr. Elena Olariu