Interviu cu Thomas Kloiber, Directorul Forumului Cultural Austriac București
Noua generație, cultură și democrație
Expoziţia „1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi” este organizată în România de către Ambasada Austriei la Bucureşti, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Şuţu şi Centropa.org. Proiectul este realizat cu sprijinul Raiffeisen România. Vernisajul expoziţiei are loc pe data de 16 decembrie la Palatul Şuţu, în prezenţa autorului. A doua zi, Palatul Suțu va găzdui, de asemenea, o dezbatere despre impactul arhivelor personale asupra imaginii pe care europenii din Est o au asupra schimbărilor din 1989, despre diversele perspective asupra aşezării Europei pe noi baze, în acea perioadă, dar şi despre documentarea vieţii cotidiene ca exerciţiu artistic şi ca protest, la sfârşitul anilor 1980. L-am rugat pe dl Thomas Kloiber, Director al Forumului Cultural Austriac București, să ne ofere amănunte și un scurt bilanț al activității Forumului în România.
Care sunt aprecierile dumneavoastră referitoare la expoziția „1989 – The Year Europe came home to itself” („1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi”) și la mesajul ei principal? Care sunt motivele pentru care ați susținut aducerea ei în România?
Thomas Kloiber: Instantaneele fotografului american Edward Serotta sunt o excelentă oportunitate de a rememora evenimentele istorice pe care le-am trăit acum 30 de ani. Martor ocular al schimbărilor politice din Europa Centrală și de Est, artistul readuce în atenția publicului, prin această expoziție, sacrificiile, eforturile și acțiunile politice ale oamenilor din toate țările acestei părți a continentului, care luptau pentru un sistem cu adevărat democratic, pentru implicarea populației în procesul politic și pentru un viitor mai bun.
Celebrarea celor 30 de ani de la Revoluție, în toată România, este cel mai important argument pentru care Forumul Cultural Austriac a dorit să organizeze această expoziție. Doresc să subliniez însă și faptul că schimbările din Europa Centrală și de Est au fost cruciale inclusiv pentru istoria Austriei, așa cum au fost pentru întregul continent. Expoziții precum „1989 – Anul în care Europa e redevenit ea însăși” au o dimensiune educativă deosebită: pe de o parte, cei care au trăit acele vremuri au ocazia să-și amintească, să reflecteze și să-și privească acțiunile dintr-o nouă perspectivă; pe de altă parte, cei care nu cunosc acele momente decât din relatările apropiaților pot judeca și înțelege ce înseamnă un sistem democratic pentru o societate și sunt încurajați, în acest fel, să se implice în acțiunile și discursurile politice ale zilelor noastre.
De la revoluțiile care, ulterior, au marcat întreaga Europă au trecut 30 de ani. Am ajuns oare acolo unde ne-am dorit cu toții, într-o zonă de progres și colaborare în beneficiul cetățenilor, al popoarelor Uniunii Europene? Care sunt lucrurile esențiale la care oamenii au visat, dar care încă nu s-au realizat?
T.K.: Cu siguranță, Uniunea Europeană oferă țărilor membre cel mai potrivit cadru pentru a evolua ca națiuni democratice, cu o puternică participare civică și cu sisteme economice în beneficiul tuturor. Dar nu trebuie să uităm faptul că fiecare țară a trebuit să țină cont de anumite condiții particulare, de o istorie specifică, de aceea nu este de mirare că mai avem în Europa viteze diferite de dezvoltare. Aș spune că direcția spre care ne îndreptăm este corectă, dar că, totuși, este nevoie de eforturi susținute pentru a depăși diferențele dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Cum percepeți felul în care s-a transformat societatea noastră, din punct de vedere al educației pro cultură?
T.K.: Nu am trăit suficient de mult în România ca să răspund la această întrebare acoperind întreaga perioadă a celor 30 de ani, dar am descoperit un foarte mare interes al noilor generații pentru învățarea limbilor străine și descoperirea celorlalte culturi. Sunt convins că marele avantaj al societății românești este multietnicitatea, conviețuirea a numeroase etnii în același spațiu. Pentru mine este absolut extraordinar să constat că foarte mulți tineri, în special, vorbesc fluent două sau mai multe limbi străine. Și cred că acesta este exact aspectul care trebuie pus în evidență în viitor. După părerea mea, tinerele generații trebuie încurajate să învețe limbi străine și să se apropie de cei care trăiesc în alte spaţii culturale.
Care sunt principalele proiecte ale acestui an de care sunteți cel mai mândru pentru felul în care s-au realizat?
T.K.: Marile axe ale activității noastre au fost în acord cu priorităţile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Principalul reper al activității noastre a fost summit-ul Uniunii Europene de la Sibiu, unde am prezentat o expoziție foto intitulată „Cealaltă Europă”, cu sprijinul Comisiei Europene și al Primăriei Sibiu. Suntem foarte mândri că această expoziție a fost singura activitate culturală care s-a desfăşurat pe strada Nicolae Bălcescu în timpul reuniunii la nivel înalt. Suntem foarte încântați că am reușit să aducem cultura în imediata vecinătate a decidenților politici ai Europei. Un alt aspect important, care vine în completarea a ceea ce spuneam mai devreme referitor la multietnicitate, a fost prezentarea spectacolului „Ruleta românească”, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. „Ruleta românească” a deschis, de altfel, acest festival. Ceea ce este foarte interesant, e că în acest spectacol, actrița austriacă și fost europarlamentar Mercedes Echerer, își povestește propria istorie familială, ea fiind descendenta unei românce de origine maghiară. Pe scenă a fost acompaniată de un ansamblu de muzicieni care a prezentat piese venite din acest areal și, grație acestui performance complet, spectatorii și-au putut face o idee asupra bogăției culturale a acestui spațiu. Aș mai dori să vă vorbesc și despre un alt eveniment care a avut loc în cea de-a doua parte a anului 2019, este vorba despre Zilele Culturii Austriece, eveniment pe care l-am organizat tot la Sibiu și care s-a desfășurat sub titlul „Acasă în Europa Centrală și de Est, casă a marilor Fiice”. Această temă a fost extrasă dintr-un vers al imnului austriac, care a fost modificat acum șapte ani, și am dorit să punem în evidență modul în care personalitățile feminine austriece au influențat și influențează societatea de astăzi. Toate evenimentele din cadrul Zilele Culturii Austriece s-au referit la rolul și importanța personalităților feminine de ieri şi de azi.
Ce surprize pregătiți pentru anul viitor?
T.K.: Anul viitor ne vom concentra foarte mult pe personalitatea și creația unui poet și scriitor român de origine, Paul Celan, care s-a născut acum 100 de ani la Cernăuți (Bucovina de Nord). Opera lui Paul Celan a fost crucială, el este considerat unul din marii poeți moderni ai lumii și a influențat puternic literatura austriacă. Plănuim în acest sens să realizăm mai multe evenimente în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii, Biblioteca Națională a României precum și cele patru Biblioteci Austria în România și alte instituții care vor dori să ni se alăture. O altă aniversare pe care o vom marca este cea de-a 250-a aniversare a nașterii lui Ludwig van Beethoven, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai clasicismului vienez. Vom avea concerte, dar și alte activități pe care le vom anunța la momentul cuvenit. Apoi, vom avea Zilele Culturii Austriece la Timișoara pentru a pregăti o serie întreagă de evenimente care se va desfășura în cadrul Capitalei Culturale Europene Timișoara 2021. În afară de acestea, vom surprinde publicul bucureștean cu câteva expoziții internaţionale cu nume importante care, suntem convinși, vor fi foarte bine primite de public.
Interviu realizat de Simona Popescu