Interviu cu Dragoș Neamu, Coordonator al Departamentului Relații Internaționale și Proiecte Culturale la Rețeaua Națională a Muzeelor din România
Noaptea Muzeelor, eveniment de anduranță
– Din poziția de membru al Consiliului de Conducere al ICR, care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră?
Dragoș Neamu: În primul rând, această poziție este destul de puțin importantă în ciuda aparențelor, motiv pentru care sunt puține prioritățile pe care ți le-ai putea gândi și asuma. Situația la ICR este una care determină actuala conducere să își configureze o strategie de resetare totală a instituției pentru a putea asigura funcționalitatea dorită. Personal, mă interesează cel mai mult ca realitatea conducerii, cu viziunea sa nouă, să se armonizeze cu cea a beneficiarilor, iar aici mă refer la nevoile și așteptările uniunilor de creație, pe de o parte, și a comunității creative și culturale, pe de altă parte. Pentru ca acest lucru să se întâmple cu adevărat, una dintre soluții ar fi reactivarea vechiului program de finanțare al ICR care atunci s-a numit ”Cantemir”. Programul ar putea trasa niște priorități de finanțare care să ajute actuala strategie a ICR, una bună, să se manifeste prin proiectele depuse și implementate, în timp ce tot acest eco-sistem cultural și creativ poate beneficia de un nou mecanism de finanțare care să pună în valoare capacitatea acesteia de a se adapta la marile tendințe artistice contemporane și de a se dezvolta, la rândul ei, din punct de vedere organizațional, de a se deplasa spre sursele unde se consumă inovația în acest moment și de a-și extinde propriile rețele de interese și de contacte profesionale. Asta este și prioritatea mea acum, să fac ca acest program să existe din nou odată cu anul 2023.
– După pandemie, a luat naștere „Muzeul Pandemiei”, prima expoziție participativă dedicată emoțiilor, care exprimă noua realitate în care trăim. Care este părerea dumneavoastră despre cum s-a dezvoltat acest proiect, cum a fost primit de public, ce mai urmează?
D.N.: Proiectul s-a dezvoltat peste parametrii anticipați inițial. Nu am avut totuși nicio emoție cu privire la gradul mare de receptivitate pentru că este tipul de muzeu care lipsește în România, cel tematic care preia marile teme contemporane, le citește bine contextul și le dă o exprimare curatorială convingătoare care să antreneze la maxim publicul. De fapt, dimensiunea aceasta participativă a fost cea care a adus aproape oamenii pentru că întreaga colecție a muzeului s-a construit prin donații publice. Așa cum a menționat și Andreea Lupu, curatorul acestei prime expoziții a muzeului, ce s-a făcut a fost ca un exercițiu creativ terapeutic, care pune în scenă o serie de radiografii individuale: poveștile celor care ne-au trimis obiectele. Când lași publicul să se simtă reprezentat într-o expoziție, succesul este garantat. Proiectul se dezvoltă bine din punct de vedere conceptual, pentru că ne aflăm deja în stadiul 2 în care venim cu o nouă replică curatorială, o nouă expoziție care de această dată abordează exclusiv tema violenței domestice pe perioada pandemiei, cu o altă tipologie a suferinței și a dramei individuale. Expoziția nouă va putea fi văzută la spațiul ARCUB în perioada mai-iunie 2022.
– Se apropie Noaptea Muzeelor la care și Muzeul Municipiului București participă, mereu cu bucurie, adăugând toate cele nouă unități deschise în prezent, din structura sa. Cum anticipați că ar putea fi anul acesta, după o atât de îndelungată perioadă de restricții?
D.N.: Dacă vă referiți la oferta culturală, este încă prematur să pot da detalii, dat fiind că această încă nu este pe deplin configurată. Dacă vă referiți însă la starea de eveniment, atunci ar fi una extrem de pozitivă pentru că avem motive pentru a fi optimiști. Se pare că, după doi ani de incertitudine și chin, revenim la normal. Criza sanitară nu mai pare să aibă aceeași intensitate, deși îmi este teamă să mai anticipez evoluția ei. Ne așteptăm la o mobilizare mai mare atât din partea sectorului muzeal și cultural, cât și din partea publicului. De obicei, în momentele prelungite de criză, devenim nostalgici după bunele obiceiuri și după evenimentele imposibil de ratat, așa cum este și Noaptea Muzeelor, motiv pentru care, atunci când apare din nou oportunitatea, există tendința ca oamenii să facă orice le stă în putință pentru a nu o rata.
– Care sunt ideile noi care se vor lansa cu această ocazie?
D.N.: Cum spuneam, este prematur, dar nu chiar atâta cât să nu vă pot destăinui două dintre ele. Prima este la nivel de servicii. Vom oficializa băutura Nopții Muzeelor, o bragă energizantă, 100% naturală, care să ne țină activi până noaptea târziu. Cu siguranță vom avea nevoie pentru a face față ofertei interesante care face ca traseul de vizitare să fie mai mereu unul consistent. Nu de puține ori adunăm reacții din partea oamenilor care scot în evidență faptul că Noaptea Muzeelor a devenit și un eveniment de anduranță. Nu știu dacă să dau o interpretare pozitivă sau negativă acestui sentiment pe care-l au unii. Revenind la bragă, mai trebuie spus că este produsă în premieră și a fost premiată la un salon internațional de gen cu medalia de aur. O a doua idee ar fi aceea de a transmite un mesaj ecologist cu ocazia ediției din acest an. Ne dorim să încurajăm oamenii să lase mașina acasă și să se deplaseze cu bicicletele sau cu trotinetele electrice personale sau publice. Suntem în negocieri cu unele firme care oferă aceste servicii urbane, dar momentan nu avem nimic concretizat. Desigur, mai există opțiunea mașinii electrice însă momentan sunt puține persoane care le dețin și le folosesc.
– Cum vi se pare că au ieșit muzeele din pandemie? Ce au înțeles? Mă refer aici și la cele de acasă și la cele din lume, în general?
D.N.: Muzeele au ieșit din pandemie așa cum au ieșit mai peste tot, cu un număr foarte redus de vizitatori, cu nervii la pământ dat fiind situațiile confuze în care alternau momentele de restricții, cu proceduri cu care nu au mai fost obișnuite, cu cele de scoatere temporară din circuitul public. A fost extrem de dificil pentru ele să se poată adapta permanent la schimbările care aveau loc și peste noapte. Pe de altă parte, în aceste momente de criză majoră, unele muzee din Europa au fost stimulate să inoveze foarte mult pentru a se adapta contextului sau pentru a-l specula la maximum, pe ideea că o criză este totodată o șansă pe care este păcat să o ratezi. Din nefericire, la noi inovația nu a fost declanșată aproape deloc de acest context pandemic.
– Anticipați configurarea unor noi strategii de lobby și advocacy în acest domeniu sau este prea devreme să vorbim despre această nevoie?
D.N.: Până atunci, avem totuși un manual de bune practici în domeniul lobby-ului muzeal pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România l-a realizat și pus la dispoziția muzeelor, după o colaborare pe conținut cu două dintre cele mai experimentate organizații muzeale din Europa în politici de lobby și advocacy. Este vorba aici despre Asociația Muzeelor din Olanda și cea din Finlanda. Desigur, strategia va fi urmarea firească a acestor prime proiecte de lobby care au fost vreodată inițiate în comunitatea noastră profesională. Când am început acest proiect, ne-am ghidat după convingerea că patrimoniul cultural al muzeelor trebuie cunoscut și din alte perspective decât cele culturale sau educative. Astfel, am început să arătăm că valoarea socială și economică a muzeelor trebuie deopotrivă explicate publicului și, mai ales, mediului politic decident. Această convingere a devenit acum și mai puternică după experiența de succes pe care am trăit-o. Mă refer aici la proiectul „Muzeele contează!”, cel care a creat pentru prima oară o oportunitate reală de dialog între muzee și politic prin acțiuni practice, mai exact prin organizarea unor stagii de lucru în muzee oferite unor lideri politici marcanți, ca soluție eficientă de interacțiune totală a acestora cu viața unui muzeu și cu colecțiile muzeelor.
Interviu realizat de Simona Popescu