Microexpoziție la Muzeul Dr. Nicolae Minovici: „De la academism la impresionism în pictura colecției Nicolae Minovici”

Din 3 februarie 2021

Microexpoziții lunare la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici

„De la academism la impresionism în pictura colecției Nicolae Minovici”

Capul de Arab și peisajele marine semnate de tânărul Nicolae Minovici au fost realizate într-o perioadă în care academismul în artă își făcuse simțită prezența în atmosfera culturală românească. Mulți dintre pictori, sculptori sau arhitecți își completau pregătirea artistică în capitala Franței, sau în aceea a Italiei, urmând și alte călătorii de studii. Canonul clasic studiat în patria Renașterii era supus ulterior unor principii academiste. Portrete ale marilor personaje istorice, scene de război, atenție la detalii și o redare mimetică caracterizează acest curent în artă; preferința pentru subiectele orientale e și ea un aspect puternic al artei produse la finalul secolului XVIII și de-a lungul secolului următor; dar arta și-a continuat ulterior drumul, bariere au trebuit depășite, iar impresioniștii au reacționat contra esteticii și țelurilor unei arte ce își trebuia aflat sfârșitul. Un nou capitol trebuia deschis, acela al modernității. Nicolae Minovici a ales să studieze la Școala de Belle Arte în București după absolvirea liceului la Colegiul Sf. Sava.

Anul 1891 marca un final de etapă pentru învățământul artistic de la acea perioadă. Este anul în care Minovici studiază pictura și este singurul an datat de viitorul medic pe una din cele cinci pânze din colecția Muzeului de Artă Națională (așa cum a fost muzeul denumit întâia oară de colecționar). Mai este și anul decesului ilustrului profesor, director al Școlii, Theodor Aman; în aceeași perioadă, Gheorghe Tattarescu era grav bolnav. Atmosfera academică ce domnea în școala înființată de cei doi la 1864 risca să se stingă odată cu cei doi, fiind supusă la chestionări aspre de noile generații. La fel ca Aman sau Tattarăscu, reprezentații noilor generații doreau instaurarea unei noi arte, mai potrivită timpurilor. După modelul preluat în urma studiilor și călătoriilor în străinătate, unde elevii mergeau cu burse private sau de la stat, tinerii cereau depășirea canoanelor tradiționale și inițierea unei arte noi.

Peisajele marine din expoziția permanentă reprezintă una dintre tematicile preferate de colecționar, care a semnat el însuși două astfel de lucrări. A avea un tablou de Ştefan Popescu, era o etichetă, o carte de vizită, scria un contemporan de-al pictorului despre succesul atins de artist, renumit pentru peisajele marine. De egală importanță este prezenţa lui Eugen Voinescu, înalt demnitar, care, în perioada petrecută în calitate de consul la Odesa (1883-1888) şi-a perfecţionat tehnica în pictura marină alături de maestrul Ivan Aivazovsky. Indubitabil, o astfel de prezenţă era necesară dată fiind atenţia lui Minovici însuşi pentru realizarea peisajelor sale.

În Salonul muzeului Minovici am pregătit o microexpoziție constând în trei lucrări pentru a reprezenta evoluția de la o artă cu tendință academică spre o abordare mai liberă din punct de vedere tehnic în ceea ce privește reprezentarea, în lucrările a trei artiști: Eugen Voinescu, Gheorghe Ionescu Doru și Henri Visconte. Este vorba de o Marină, de un peisaj românesc „tratat impresionist” de  favoritul colecției de pictură, respectiv  de un peisaj urban, fază ulterioară atinsă de  în creația impresioniștilor francezi în ceea ce privește  resursele de reprezentare. Lucrările sunt așezate aproape de picturile mai timpurii ale colecționarului Minovici, creând așadar un dialog al continuității și totodată al evoluției artei.

Către impresionism: artiști din colecția Minovici în grupări artistice cu țeluri înnoitoare…

…precum Tinerimea Artistică, Cenaclul Idealist, Societatea „Arta Română” sau Asociația Salonul de Toamnă. Printre cei mai sonori artiști ai colecției se remarcă Constantin Artachino și elevii săi de la Iași, Adam Bălțatu și Aurel Băeșu, membri ai Tinerimii Artistice, la fel ca Nicolae Vermont. Vă îndemnăm să le identificați lucrările în expoziția permanentă, și să urmăriți evoluția acestora, să sesizați influențele reciproce și preferințele tematice și tehnice ale acestora. Costin Petrescu și Eustațiu Stoenescu sunt semnatarii portretelor doctorului Minovici la maturitate, în tehnică ce încă păstrează modalitatea solemnă de prezentare a subiectului, infuzate cu procedee moderne de producție. Ionescu Doru și Gheorghe Chirovici sunt artiști care au fondat împreună la Asociația Salonul de Toamnă, iar primul ocupă un loc important în colecția Minovici. Sunt vizate de acum subiecte mai lejere, sau chiar abandonarea subiectului în pictura nouă, impresionistă – ce vizează în contrast cu solemnitatea reprezentărilor grandioase, pe aceea a oamenilor de rând, a peisajelor comune, a anonimilor… În fața bogăției peisajelor românești, mulți artiști au insistat asupra reprezentării bucolicului, însă drama țăranilor a fost expusă târziu pe pânze. Ionescu Doru, artist înregimentat în Marele Cartier General de la Iași în timpul Primului Război Mondial, a șovăit între reprezentări serene și unele scăldate într-o lumină dramatică. Peisajele sale sunt când lumioase și liniștite, când trădează –discret– amărăciune, nu o narează, ci o insinuează.

Mădălina Manolache, muzeograf, Muzeul de Artă Populară Dr Nicolae Minovici – Muzeul Municipiului București

Microexpoziții anterioare:

* IANUARIE – detalii aici: http://muzeulbucurestiului.ro/microexpozitii-la-muzeul-de-arta-populara-dr-nicolae-minovici/ 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *