Mica Românie din Israel – Interviu cu Dragoş Nelersa

Dragoș Nelersa conduce la Tel Aviv editura Familia și este președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR). Fiind un jurnalist cu multă experiență, a inițiat colaborarea cu Muzeul Municipiului București, găzduind, în paginile ziarului „Gazeta Românească”, articole scrise de specialiștii MMB.

Care este situația presei de limbă română din Israel?

Dragoș Nelersa: În Țara Sfântă, limba română era odată a doua limbă vorbită și citită după limba ebraică. Emigrația evreilor originari din România a adus în Israel o masă mare de intelectuali care avea o nevoie acută de lectură. Așa au apărut o serie de ziare și reviste românești, librării cu cărți în limba română sau centre de presă. Astfel s-a născut acum 54 de ani „Revista Familiei”, o publicație care apare neîntrerupt de atunci și care încă este foarte îndrăgită de cititorii de limbă română. Această presă de limba română a fost mereu în contact cu ceea ce se întâmplă în România, informând cititorii de la politica fostului dictator Nicolae Ceaușescu, Revoluția din 1989 și până la România de azi. Odată cu integrarea cititorilor în societatea vorbitoare de limbă ebraică, acea explozie de publicații românești s-a mai redus. Astăzi mai avem doar „Revista Familiei”, despre care vă spuneam, și „Gazeta Românească”, publicația care a luat ființă acum vreo 10 ani și care este ziarul comunității. Gazeta este o publicație complexă care transmite cititorilor cele mai importante evenimente atât din România, cât și din Israel. De la știri, comentarii politice, informații economice, evenimente din cadrul comunității și până la pagini distractive sau umoristice, toate acestea le veți găsi în paginile Gazetei. Realizatorii sunt jurnaliști cu experiență, membri ai Asociației Ziariștilor Israelieni sau acreditați la birourile guvernamentale, fapt care-i asigură pe cititori că primesc informația la prima mână.

Membri ai Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română

Care este proiectul din cariera dumneavoastră de care sunteți cel mai mândru?

D.N.: Din anul 2018 sunt președintele ASILR, adică al scriitorilor israelieni de limbă română. Există în Israel un nucleu consistent de scriitori valoroși, astfel încât suntem a treia asociație românească de profil din lume, după Uniunea Scriitorilor din România și după colegii noștri din Republica Moldova. O să găsiți multe cărți românești în Israel, dar ne lipsea un loc al nostru, un sediu al scriitorilor. În anul 2019 am reușit să înființez la Tel Aviv Casa Scriitorului Român. Acolo ne întâlnim, facem lansări de carte, avem spectacole, seri culturale, etc. E drept, în această perioadă, din cauza virusului ne vedem mai rar, dar sufletul cetății românești este acolo și ne așteaptă să ne reluăm activitățile regulate.

Cum vi s-a părut întâlnirea cu oamenii Muzeului Municipiului București? Care este genul de articole pe care vi le doriți să rezulte din această colaborare, cum vedeți în viitor colaborarea cu MMB?

D.N.: Am avut onoarea să-l cunosc pe directorul Muzeului Municipiului București, dl. Adrian Majuru, un erudit care ne-a pus la dispoziție câteva materiale din tezaurul muzeului, foarte interesante și valoroase. Prin intermediul domniei sale, cititorii Gazetei, mulți dintre ei bucureșteni la origine, au putut afla istoria primei bănci din București, sau povestea unei Menorah care se află în patrimoniul MMB, sau istoria diferitelor clădiri din Capitală.

Toate aceste materiale concepute de specialiștii MMB au fost foarte bine primite de către cititorii noștri și ne bucurăm foarte mult de această colaborare valoroasă. Chiar dacă ne-am întâlnit cu dumneavoastră doar virtual până acum, sperăm ca situația sanitară să ne permită să vă invităm în Israel cât mai curând, sunt convins că o colaborare cu specialiștii MMB va aduce multe satisfacții publicului de la Tel Aviv.

Ca jurnalist cu experiență, și având o susținută activitate ca editor șef în Israel, cum vedeți evoluția presei scrise în viitor? Va reuși ea să se salveze?

D.N.: Presa, cartea, ziarele, revistele, magazinele, tipăriturile în general nu vor dispărea niciodată. Foșnetul hârtiei, mirosul ziarului, bucuria întoarcerii paginii, plăcerea cititorului de a răsfoi paginile unei cărți sunt senzații care nu pot fi înlocuite de noua media electronică. Cu siguranță Internetul, distribuția rapidă a informației, cartea electronică, rețelele de socializare, toate aceste noi instrumente au cucerit o bună bucată din piață. Dar fiecare își are publicul său și locul său. Așa cum cinematografele au supraviețuit televiziunii, așa cum teatrul, spectacolele, manifestările culturale sunt în continuare iubite de public, așa și presa tipărită va rezista în timp. Sigur că trebuie ca trusturile de presă să se adapteze continuu vremurilor noi, să deschidă departamente pentru online sau live streaming, să fie la dispoziția tuturor categoriilor de public.

Un cuvânt de încheiere pentru cititorii noștri.

D.N.: Comunitatea originarilor din România vă transmite cele mai alese gânduri din Țara Sfântă și vă invită în Israel, să descoperiți o mică Românie, o comunitate care nu-și neagă rădăcinile, ba, dimpotrivă, se mândrește cu ele. O comunitate care își învață copiii frumoasa limbă română, chiar dacă aceștia sunt născuți în Israel, și care continuă să gândească și să creeze după principiul „limba română este patria mea”.

 

Interviu realizat de Simona Popescu

Sari la conținut