Memoria arhitecturii: Mărturiile unor arhitecți despre Mănăstirea Văcărești

VA URMA DIN AUGUST 2019

Muzeul Municipiului București continuă demersurile de punere în valoare a fragmentelor de frescă provenind de la Biserica Mănăstirii Văcărești din București prin inaugurarea, la Palatul Suțu, a expoziției Memoria arhitecturii: Mărturiile unor arhitecți despre Mănăstirea Văcărești. Expoziția încadrează într-un context nou fragmentele de frescă extrase din naosul Bisericii Mari a Mănăstirii Văcărești, recent restaurate, reprezentând Intrarea Domnului în Ierusalim, Prezentarea la Templu a Domnului și Tăierea Împrejur, precum și Tabloul votiv de la Biserica din Popești-Leordeni, ilustrându-i pe Marele Vornic și caimacam al Craiovei (1802) și al Țării Românești (1821), Mihail Manu, împreună cu familia: Smaranda Văcărescu, soția sa, și copiii.

Fragmentele amintite de la Biserica Sfânta Treime a Mănăstirii Văcărești (tehnica a fresco) și de la Biserica din Popești-Leordeni (tehnica ulei) au fost prezentate pentru prima oară, într-un context inedit, în cadrul expoziției Smaranda, privirea unei femei de la final de secol XVIII, deschisă la Palatul Suțu până la finalul lunii iunie 2019. Publicul interesat de istoria dramatică a ansamblului de la Văcărești, demolat în mai multe etape până în decembrie 1986 – ianuarie 1987, poate vizita și expoziția În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani, deschisă la Casa Filipescu-Cesianu.

Inițiativa acestei serii de expoziții nu ar fi fost posibilă fără sprijinul echipei de restauratori a fragmentelor de pictură murală extrase de la Biserica Mare a Mănăstirii Văcărești, coordonată de Prof. Univ. Dr. Dan Mohanu și Elena Martin – expert pictură murală (Universitatea Națională de Arte, București), cu contribuția Adrianei Mărășescu, restaurator (Muzeul Municipiului București).

Prof. Univ. Dr. Dan Mohanu ne atrage atenția asupra faptului că: Din cei peste două mii de metri pătrați de pictură murală, reprezentând o incomparabilă sinteză de la începutul veacului al XVIII-lea a picturii românești post-bizantine, nu s-au putut recupera decât aproximativ o sută douăzeci de metri pătrați…

La realizarea expoziției a contribuit și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu care, prin Centrul Expozițional Documentar, ne-a pus la dispoziție valoroasele relevee de la Mănăstirea Văcărești deținute în arhiva proprie, prezentate în pandant cu imagini din arhiva de fotografie a Muzeului Municipiului București. Majoritatea releveelor prezentate au fost întocmite în mod excepțional (dat fiind statutul de penitenciar al ansamblului în perioada respectivă) de către doi studenți ai Școlii Superioare de Arhitectură din București, viitorii arhitecți Constantin Iotzu și Alexandru Zagoritz. Demersul s-a încadrat într-un program pentru relevarea monumentelor naționale, acțiune inițiată în 1907 de Școala de Arhitectură cu sprijinul lui Spiru Haret, ministrul Instrucțiunii Publice.

Expoziția se încadrează în proiectul Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă (Filiala Ordinului Arhitecților București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar – Muzeul Municipiului București fiind partener alături de Muzeul Național de Artă al României și Arhivele Naționale).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *