Margareta Sterian. Donația Mircea Barzuca

VA URMA DIN 20 OCTOMBRIE 2021

Expoziție la Palatul Suțu

Margareta Sterian. Donația Mircea Barzuca

 

Încă din perioada studenției, Margareta Sterian dovedește o capacitate deosebită de a surprinde, în arta sa, esența realității. În această perioadă, pictorița participă la cercetarea sociologică de la Drăguș, un eveniment de investigație culturală, de o importanță deosebită, cu un puternic ecou în epocă. Cercetarea a fost realizată sub coordonarea profesorului Dimitrie Gusti, iar Margareta Sterian copiază cusături populare, icoane vechi și fotografiază oamenii din zonă. Cu o serie importantă de portrete țărănești, realizează prima sa expoziție personală, în anul 1929, stârnind senzație. A fost un debut efectuat sub cele mai bune auspicii, critica de specialitate remarcând amprenta personală și originalitatea stilului tinerei artiste.

În perioada 1930-1937, Margareta Sterian colaborează cu Marcel Iancu și lucrează frescă și ceramică pentru unele locuințe particulare din București. În această perioadă artista lucrează compoziții ceramice: Adam și Eva, David învingător și alte vase ceramice originale. Pentru câteva dintre aceste case, Milița Petrașcu a realizat decorația sculptată.

În anul 1932, Margareta participă la prima expoziție a grupării Arta Nouă, alături de Maxy, Milița Petrașcu, Micaela Eleutheriade, Olga Grecianu, H. Daniel, Cornelia Babic Daniel, Lucia Dem Bălăcescu etc.

Margareta Sterian expune, în anul 1933, în cadrul grupării Criterion, împreună cu Maxy, Marcel Iancu, Ionescu Sin, H.H. Catargi, Petre Iorgulescu-Yor, Corneliu Michăilescu, Micaela Eleutheriade, Henri Daniel, Cornelia Babic Daniel. În același an, alături de Milița Petrașcu, Marcel Iancu, Maxy, Nina Arbore, Olga Greceanu, Mac Constantinescu și Octav Doicescu, expune în cadrul expoziției de artă modernă românească de la Palatul expoziției naționale de artă futuristă din Roma, sub egida lui Marinetti, manifestare elogiată de ziarele italiene Il Piccolo, Il Mesaggero, La Provincia și La Tribuna.

În anul următor, în 1934, Margareta Sterian continuă seria de participări la expozițiile grupării de avangardă, împreună cu Lucia Dem Bălăcescu, Cornelia Babic Daniel, Micaela Eleutheriade, Marica Rîmniceanu, Milița Petrașcu, Henri Catargi, Marcel Iancu, Maxy, Corneliu Michăilescu, P. Iorgulescu-Yor, Vasile Popescu și Aurell Kessler.

Pictorița va participa la a treia expoziție Contemporanul, în anul 1935, la sala Mozart, împreună cu H.H. Catargi, Marcel Iancu, Maxy, H. Daniel, Cornelia Babic Daniel, Corneliu Michăilescu și un grup de artiști străini, nume prestigioase ale artei moderne: Eugène Berman, Walter Becher, Giorgio de Chirico, Léonor Fini, Philippe Hosiasson, Filippo de Pisis, Pavel Tchelitchew și Léon Zack.

Avangarda, în cazul artei sale, se manifestă în sensul cel mai clar al termenului; Margareta Sterian răstoarnă, cu mult rafinament, tradiții consacrate în plastica academică. În această revoluție a percepției artistice, ea pornește de la o perspectivă feminină de a privi realitatea, de la o sensibilitate romantică afișată fără reținere. În actul creator, artista este ea însăși pictoriță și scriitoare, potențând o sinteză poetică a realităților care o înconjoară.

Margareta Sterian nu copiază arta corifeilor avangardei, cu care este prietenă, ci pornește de la propriul drum, care înseamnă exprimarea deplină a propriei personalități. Viziunea înnoitoare asupra artei continuă întreaga sa viață. Creația pictoriței reflectă subiectivitatea sa tot mai accentuată în perceperea realității, artista dorind să găsească poezia realității, poetică pe care o exprimă apoi în desen și pictură.

În anul 1943, Margareta Sterian traduce trilogia lui Eugene O’Neill, „Din jale se întrupă Electra”, tipărită de Editura Pro-pace, retipărită de două ori: la Editura Socec (1945) și Editura pentru literatură universală, în 1968. Piesa a fost pusă în scenă succesiv, cu cei mai de seamă artiști ai scenelor noastre. Margareta Sterian a pus la dispoziția teatrelor documentația necesară montărilor și a realizat, în tempera, proiecte de decor și costum.

În anul 1945, la editura Pro-pace, apare volumul de poeme de Walt Whitman, în traducerea și cu ilustrațiile realizate de Margareta Sterian. În anul 1947 apare Antologia poeziei americane moderne: Aud cântând America, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, selecție și traducere de Margareta Sterian, cu un studiu introductiv de Petru Comarnescu.

Toate aceste preocupări ale pictoriței demonstrează, încă o dată, complexitatea și valoarea operei sale și a donației oferite Pinacotecii București, parte a Muzeului Municipiului București.

Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *