Leipzig și București: o istorie europeană

Un volum publicat de MMB, elogiat în presa de limbă germană!

Leipzig și București: o istorie europeană


Carte de text și imagine istorică despre strada Lipscani din București

de: Dr. Markus Fischer

Luni 23 decembrie 2019

Recenzia volumului „Leipzig – București – Lipscani: o istorie europeană”, publicat de editura MMB în 2018, a fost oferită de către domnul Dr. Markus Fischer în cotidianul Allgemeine Deutsche Zeitung. Vă oferim, mai jos, traducerea întregului articol.

<< Când România a avut ocazia să se prezinte ca țară cu statut de invitat de onoare la Târgul de carte din Leipzig anul trecut, a fost organizată și o expoziție de către Muzeul de Istorie al Municipiului București, intitulată: “Leipzig – București – Lipscani: o istorie europeană”. Este exact același titlu care împodobește o vastă carte de texte și imagini, care a fost publicată anul trecut de Adrian Majuru, directorul Muzeului de Istorie a Municipiului București, la editura Muzeului Municipiului București.

Cuprinsul lucrării, care are peste 350 de pagini, este exclusiv în limba germană și reprezintă mult mai mult decât un simplu catalog expozițional. Este un volum de texte savant și bogat ilustrate, care îmbină istoria urbană și regională cu istoria europeană, concentrându-se în special pe Strada Lipscani din București, Str. Leipziger, unde comerțul, moda și băncile au înflorit, unde Orientul și Occidentul s-au întâlnit în decursul unei istorii de peste patru sute de ani și în care multiculturalismul nu a fost un cuvânt străin.

Cele două ilustrații de pe coperta acestei cărți, a căror descriere merită citită, iar ele văzute, fac deja evidentă întâlnirea dintre cele două orașe Leipzig și București. Vedem „Piața Leipzig” în fiecare dintre cele două fotografii, aranjate una deasupra celeilalte. În jumătatea superioară se află o acuarelă din 1790 cu motivul pieței monumentale a pieței din Leipzig, unde au avut loc execuții de secole (ultima dată când privatul Woyzeck a fost decapitat acolo în 1824, fapt căruia Georg Büchner a dedicat drama cu același nume) și unde astăzi se desfășoară frumoasa și tradiționala piață de Crăciun în fiecare an; iar în jumătatea inferioară puteți vedea pe copertă reproducerea unei fotografii din 1920 care arată intrarea pe strada Lipscani din București, azi Piața Roma cu statuia lupului roman, plină de activitate.

În textul introductiv al acestei cărți, editorul Adrian Majuru nu numai că evidențiază dezvoltarea paralelă a celor două orașe comerciale Leipzig și București, dar subliniază și relațiile comerciale, care au continuat să crească de-a lungul istoriei și care, de exemplu, de-a lungul secolului XIX, au permis și încurajat emigrarea din zonele urbane germane către principatele românești. Până în 1900, comunitatea germană din București crescuse mult, cu aproximativ 3.000 de membri, iar „Micul Paris”, înrădăcinat cultural în lumea franceză, era în special german în cultura sa profesională și comercială ce încă răsună în vorbirea lui Tudor Arghezi care, la mijlocul secolului XX, a pus întrebarea compatrioților săi: „Aveți ceva scule, da’ nemți aveți?”

Primul capitol al volumului, intitulat „Ante Leipzig”, este dedicat în întregime Bucureștiului, orașul „de la granițele Estului”, unde „comercianții și-au spus cuvintele” și ale căror piețe pitorești și bogății unice în Balcani au devenit tot mai legendare.

Al doilea capitol al volumului urmărește apoi cursul Bucureștiului în istoria europeană, începând cu rădăcinile medievale ale orașului de pe Dâmbovița, trecând prin „secolul financiar” (1850-1950), în timpul căruia Rue Lipscani a devenit o plimbare la modă până în prezentul contemporan. Încă din 1855, Stefan Dietrich, căpitanul armatei austriece, a putut să raporteze cu entuziasm: “Cea mai frumoasă și veselă stradă din București este Leipziger Strasse, unde găsim cele mai bogate și luxoase magazine, care în ceea ce privește dimensiunea și splendoarea pot concura cu siguranță cu magazinele vieneze”. În cele din urmă, cercetările arheologice și numismatice completează acest capitol din istoria orașului de pe strada Lipscani și împrejurimile sale.

Al treilea capitol al volumului, intitulat „Post Leipzig”, începe cu un extras din Anuarul statistic al capitalei românești pentru anii 1898-1899, care se referă la comunitatea germană din București și oferă fiabile date demografice. Anuarul enumeră cei 2972 de germani înregistrați și profesia lor, de la antreprenor în construcții la avocat, de la profesor la oficialul privat, de la bucătar la croitor. Un eseu despre București, ca oraș al modei, oferă perspective fascinante asupra istoriei modei vestimentare „la interfața dintre Est și Vest”, cu multe ilustrații colorate de costum popular, costum tradițional. De la moda bucureșteană în cel mai adevărat sens al cuvântului, la moda europeană modernă.

În cel de-al treilea capitol al volumului se regăsesc și patru eseuri, culese sub titlul „Succesele germane în Bucureștii de altădată”. Acestea includ povestea primei dinastii a sculptorilor din România, familia Storck, ai cărei membri de sex masculin cei mai importanți sunt Karl, Carol și Friedrich Storck, iar Cecilia Cuțescu Storck este cea mai importantă membră de sex feminin; este și povestea familiei von Becker, care include și sculptorul Emil Wilhelm August von Becker, cel care a creat decorațiunile magnifice ale Muzeului Dr. Nicolae Minovici. „Lumea fascinantă a industriașului Rudolf Gaiser” este descrisă apoi și ea. Fiul lui Baptiste Gaiser, cu cinci muncitori calificați veniți din Prusia, a pus piatra de temelie a primei fabrici metalurgice din Țara Românească în 1895. Un eseu despre „Antreprenorii germani de succes la București” și o colecție biografie a personalității istorice a inginerului Dumitru-Furnică Minovici, născut la București în 1897 și decedat în 1982, completează vastul capitol principal al acestui volum.

Al patrulea capitol, intitulat „Leipzig s-a înmulțit”, arată clar că nu numai în capitala românească exista o stradă Lipscani, care era centrul comerțului cu mărfuri, ci și în multe alte orașe românești, cu exact același accent pe artizanat și comerț. Pe lângă București, străzi Leipzig se găsesc și în Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Caracal, Horezu, Videle și Strejnicu. Felul în care activitățile comerciale din Leipzig au crescut în toată țara este exemplificat în acest volum magnific de numeroase fotografii, hărți și cărți poștale vechi.

Al cincilea și ultimul capitol al volumului este format exclusiv din fotografii recente care recomandă Bucureștiul ca „oraș al viitorului”. La sfârșitul acestui volum ambițios, care conține și numeroase referințe beletristice, cercul se închide peste orașul Leipzig: „Lipscaniul Bucureștiului este astăzi din ce în ce mai mult ca străzile vechiului Leipzig. Mai multe instituții bancare, în ultimii 10 ani s-a dezvoltat un spațiu cultural și de agrement, din care ultimul a fost în București în anii 1930. Și, dacă te uiți la frumoasa stradă comercială pavată a Lindengasthofs din secolul al XVIII-lea (Hanul cu Tei) sau la interiorul minunat al librăriei Cărturești Carusel, instalat în fostul sediu al Băncii Chrissoveloni, puteți fi de acord cu autorii acestui splendid volum care vă invită ca, după ce citiți cartea, să veniți să vizitați acest loc >>.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *