Kraterul Apulian, un obiect unic din Colecția Severeanu

Colecția Maria și Dr. Severeanu cuprinde numeroase vase întregi din perioada clasică și elenistică, folosite atât pentru servit și depozitat, cât și ca recipiente cosmetice. Unul dintre acestea, singular în colecție, este un krater Apulian în formă de clopot, de mari dimensiuni, din perioada anilor 350-300 a.Chr, decorat cu figuri roșii în două registre.

În scena centrală este redat Eros în fața unei femei aşezate, care poartă o diademă și un sakkos, îmbrăcată cu peplos și încălțată cu sandale; cu cercei, un colier și brățări, ține în mâna dreaptă un platou și în stânga un ciorchine de struguri. Eros ţine în mâini o coroană și o ghirlandă de flori. Zeul este reprezentat nud, cu un kekryphylon pe cap ornat cu perle şi sandale; poartă cercei, un colier pe piept și coapsa dreaptă, brăţări pe ambele braţe și pe gamba dreaptă.

Pe revers, doi tineri cu diademe, himatia drapată, sandale în picioare și cu câte un toiag în mână. Aceste vase se foloseau în timpul unui symposium pentru a dilua vinul cu apă. Grecii, mari iubitori de vin, disprețuiau excesul și nu consumau vinul sec, pentru a diminua efectele alcoolului. Vasul era așezat în centrul camerei, iar lichidul era transferat în vase mai mici pentru consum de către unul dintre participanți căruia i se atribuia acest rol.

În Iliada lui Homer, premiul oferit de Ahile pentru cursa din timpul jocurilor funerare în onoarea lui Patrocle a fost un krater din argint, fabricat în Sidon. Istoricul grec Herodot descrie și el kratere enorme și costisitoare oferite templelor sau folosite în ceremonii religioase pentru a ține libații.

Sudul Italiei s-a remarcat în perioada secolelor V-IV a. Chr. datorită atelierelor specializate în producția de ceramică fină decorată cu figuri roșii. Cel mai prolific atelier era la Taras, urmat de alte centre la Paestum, Campania sau Sicilia. Decorul vaselor apuliene includea preponderent teme mitologice. În perioada elenistică (323–30 a.Chr.), Eros era reprezentat ca androgin sau hermafrodit, cu o figură și alură feminină, părul purtat într-un coc ridicat legat cu panglică, purtând cercei, coliere, brățări la mâini și la glezne.

Dr. Alina Streinu, Șef Birou Istorie Veche și Medievală, Secția Istorie, MMB