Interviu cu E. S. Füsun Aramaz, Ambasador al Turciei în România
Confluențe culturale cu valori, spații și obiceiuri comune

– Foarte recent s-au împlinit 10 ani de la semnarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic între Turcia și România. Cum ați marcat această importantă aniversare?
E.S. Füsun Aramaz: Într-adevăr, anul acesta a fost o piatră de hotar în relațiile dintre Turcia și România. În 10 ani de parteneriat strategic, ca buni vecini, aliați și popoare prietene, ne-am bucurat de o creștere frumoasă în numeroase domenii în care avem dialog și parteneriate instituționale. De altfel, la fel ca celelalte instituții, și noi am simțit impactul pandemiei asupra calendarului evenimentelor, dar am reușit totuși să avem o serie de evenimente importante dedicate, în special o conferință la care au participat Ministrul Afacerilor Externe Mevlüt Çavuşoğlu alături de omologul român Bogdan Aurescu, precum și vizite, mese rotunde, expoziții și un concert.
– Cum apreciați că este acum colaborarea cu România și care credeți că sunt perspectivele pentru viitor?
F. A.: Ne bucurăm de o colaborare bună cu România și putem vedea acest lucru atât la nivel instituțional, prin numeroasele noastre parteneriate și proiecte, cât și la nivel social. Ne bucurăm să avem o comunitate turco-tătară bine integrată în regiunea Dobrogei și nu numai. Apreciem politica incluzivă și primitoare a statului român, mulțumită căreia avem ceea ce astăzi se numește modelul Dobrogean. Pe lângă coetnicii turco-tătari, avem și o comunitate largă de oameni de afaceri turci, activi în diverse domenii în toată România. Aș mai menționa aici programele educaționale care facilitează schimburile între studenți din Turcia și România, precum și un interes general tot mai mare pentru învățarea limbii turce. Institutul Cultural Turc „Yunus Emre”, prezent atât la București, cât și la Constanța, este o adevărată poartă de acces către cultura turcă.
– Care a fost firul călăuzitor în toate programele propuse publicului din România în acest an aniversar?
F. A.: Cred că termenul care ar descrie cel mai bine activitățile noastre culturale din acest an este „confluențe”. Suntem două țări cu o istorie comună îndelungată, cu multe repere importante pe parcurs și influențe din ambele părți. Datorită apropierii noastre geografice, am avut întotdeauna parte de felurite interacțiuni. Oamenii s-au privit adesea cu familiaritate și curiozitate în același timp, iar aceste intersecții culturale au lăsat în urma lor valori, spații și obiceiuri comune. Noi ne-am dorit să le punem în evidență, așa că am organizat o serie de evenimente dedicate. Voi menționa pe scurt trei dintre evenimentele noastre din acest an.
Prima a fost o expoziție de pictură amplasată pe gardul exterior al Muzeului Național de Arte din București, în perioada mai-iunie a acestui an. Expoziția a avut în centru lumea turcă în viziunea artiștilor români, cu accent pe Școala de la Balcic și fascinația sa pentru exotismul și particularitățile comunității turce de la Marea Neagră și dincolo de ea. Am vrut să aducem în prim-plan câțiva pictori români extraordinari precum Iosif Iser, Constantin Artachino, Carol Popp de Szathmári și alții, care au surprins cu măiestrie lumea turcă. A fost o expoziție foarte bine primită, având în vedere că a coincis și cu proiectul „Străzi Deschise” al ARCEN, care la rândul său a adus foarte mulți vizitatori pe Calea Victoriei.
Al doilea eveniment a fost un concert pe care l-am organizat în parteneriat cu Ministerul Culturii la Opera Națională din București în luna iulie. L-am numit „Valsuri și Peșrevuri: confluențe muzicale între Orient și Occident” și a fost un concert cu totul special pentru că majoritatea pieselor au fost compoziții rare, adaptate și aranjate cu măiestrie de un muzicolog turc, dr. Emre Aracı, și interpretate pentru prima dată în România de ansamblul Anton Pann. Au fost piese compuse de Dimitrie Cantemir, sultanul Abdülaziz, sultanul Murad al-V-lea și Anna Simonis, explorând muzical teme precum dragostea, războiul și pacea, pe ritmuri europene și turcești.
A treia și cea mai recentă expoziție de pictură a fost dedicată artistei turce de origine română Eren Eyüboğlu, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și Muzeul de Sculptură și Pictură din Ankara. Ernestine Leibovici, din Iași, a fost o pictoriță cu o istorie personală fascinantă. Manifestând un interes clar pentru pictură încă de la o vârstă fragedă, și-a urmat educația artistică la Iași și la Paris unde l-a cunoscut pe pictorul și poetul turc Bedri Rahmi Eyüboğlu. S-au căsătorit și s-au stabilit la Istanbul, unde și-a schimbat și numele din Ernestine în Eren, nume turcesc pe care l-a păstrat pentru tot restul vieții. Tot ea va spune mai târziu „Turcia a devenit patria mea după 1938”.
Bedri Rahmi și Eren Eyüboğlu au devenit inseparabili, cunoscuți pentru afecțiunea și dragostea lor unul față de celălalt, precum și pentru contribuțiile lor importante la arta modernă turcă. Eren Eyüboğlu a devenit una dintre cele mai proeminente artiste din Turcia, reflectând în arta ei peisaje anatoliene, motive folclorice, portrete și figuri. Știm din cercetări arhivistice că prima expoziție personală a lui Bedri Rahmi Eyüboğlu a fost găzduită în România în 1934 de Eren Eyüboğlu, sau Ernestine Leibovici, care a adus 50 de tablouri cu Bedri Rahmi de la Istanbul în valize, înainte ca ei să se căsătorească și să se stabilească în İstanbul.
Credem că cea de-a 10-a aniversare a parteneriatului nostru strategic a fost o ocazie potrivită pentru a o prezenta pe Eren Eyüboğlu românilor din patria ei mamă.
Expoziția este deschisă la Casa Filipescu-Cesianu până pe 9 ianuarie 2022. Originalele și multe alte lucrări de-ale ei sunt expuse permanent în Muzeul de Pictură și Sculptură din Ankara.
– Cum apreciați că a fost primită de public expoziția dedicată artistei turce de origine română Eren Eyüboğlu, eveniment organizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, la Casa Filipescu-Cesianu? Care au fost motivele pentru care ea a cucerit și de această dată inimile vizitatorilor?
F. A.: Cred că a fost bine primită nu doar pentru complexitatea artistică și frumusețea tablourilor, ci și datorită poveștii sale de viață și a pasiunii ei pentru artă.
– Cum vedeți continuarea procesului general de dezvoltare a relațiilor româno-turce? Care sunt proiectele pe care le pregătiți pentru anul 2022?
F. A.: Avem convingerea că relațiile dintre țările noastre vor fi tot mai strânse și așteptăm cu nerăbdare să continuăm suita noastră de evenimente culturale. La anul, ne dorim să ducem expoziția artistei Eren Eyüboğlu și la Iași, orașul său natal, și sperăm să avem noi expoziții, concerte și, în cele din urmă, ocazii pentru turci și români de a se conecta și de a se aduna în jurul artei și a valorilor și intereselor lor comune.
– Având în vedere că este primul număr al ziarului MMB din anul 2022, care sunt urările pe care doriți să le transmiteți cititorilor noștri?
F. A.: Aș dori să urez tuturor un An Nou fericit, cu multă sănătate și bucurii! Fie ca toți să avem parte de zile mai luminoase, pline de frumusețe și artă!
Interviu realizat de Simona Popescu