– De unde vine pasiunea lucrului pentru și cu copii?
Andreia Petcu: Pasiunea vine de la copii, este mereu o bucurie să fiu între ei, mă inspiră și îmi dau bună dispoziție. Mă bucur de acestea de la finalul anilor ’90 când am fost voluntar într-un orfelinat. În 2015 am înființat alături de Iulia Maiorescu Asociația Learning by teaching pentru a aduce științele mai aproape de copii prin profesori.
– Proiectul de care ești cea mai mândră care este?
A.P.: În 2019, proiectul „Povești și experimente” a ajuns la peste 1000 de profesori care l-au dus mai departe la clasele și grupele lor datorită parteneriatelor cu asociații și muzee. Asociația OvidiuRo ne-a luat ca parteneri pentru Atelierele de vară „Șotron” și astfel am realizat pentru profesori 32 de cursuri regionale și județene și 50 de ateliere demonstrative în toată țara în medii defavorizate și în orașe mari.
– De unde a venit ideea mutării în online?
A.P.: La mijlocul lunii martie am fost nevoiți să anunțăm participanții că vom anula toate activitățile și să ne suspendăm activitatea, inclusiv cursul „Ce poți face cu o idee la Muzeul Municipiului București”, iar apoi am observat că în Italia muzeele se deschid online pentru copii și ne-am dorit același lucru pentru programele noastre.
– Cât de complexă a fost pregătirea?
A.P.: Cu siguranță a fost diferit și a fost mult mai repede decât în condiții normale. Am pornit de la cursul pe care îl pregătisem pentru profesori și cărțile oferite de editura Arthur, iar apoi am făcut tururi virtuale în mai multe colecții discutând cu partenerii de la muzeu. Pentru fiecare episod a fost diferit: am lucrat 2-3 zile să pregătim materialele (documentare, selectarea informațiilor și realizarea experimentelor) și încă una ca să montăm materialul video. Revizuirea a fost de fiecare dată partea cea mai anevoioasă. Din fericire, putem face aceste activități alături de copiii noștri. Ei au fost curioși să realizeze experimentele și dornici să citească pasaje din cărțile propuse și apoi să vadă cum sunt realizate materialele video. A fost foarte important ca de fiecare dată „Poveștile și experimentele” să fie puse într-un anumit context. Am citit virtual în Pinacotecă, în biroul doctorului George Severeanu, în biblioteca familiei Macovei, dar și în spațiile expoziționale. Cel mai greu a fost să surprindem totul în imagini pentru că aparatul de fotografiat înregistrează diferit ceea ce percepe ochiul uman. În același timp, înregistrând totul acasă, am realizat numeroase duble pentru că am fost întrerupți de zgomote din exterior (mașini cu sirenă, bormașina vecinilor, telefon și multe altele). Am cunoscut oameni noi și instrumente noi, iar materialele vor putea fi folosite și în perioada următoare.
– A fost greu sau ușor? Cât de plăcut?
A.P.: A fost o provocare, o împingere a limitelor și o rupere urmată de reconectare. Pentru Learning by teaching a însemnat anularea în două zile a tuturor cursurilor pentru profesori și copii și implicit pierderea finanțărilor. Copiii reușesc să transmită energie și idei chiar și online, iar profesorii s-au dovedit a fi vectorii transmiterii informațiilor către ei și în mediul virtual așa că suntem recunoscători pentru ceea ce am învățat în această perioadă.
– Am auzit că veți pleca cu trotineta la muzeu. Așa este?
A.P.: Ne-ar plăcea să putem realiza cursuri pentru profesori „Ce poți face cu o idee la Muzeul Municipiului București?” și de data aceasta vom include sugestii pentru activitățile online, mai ales pentru copii preșcolari și pentru cei din ciclul primar, dar mai mult ca oricât ne-am dori o tabără de vară „Cu trotineta la Muzeul Municipiului București” în care să mergem de la un sediu la altul și să descoperim câte o Poveste în fiecare colecție și apoi să realizăm împreună experimente.
Interviu realizat de Simona Popescu