Articolul oferă o perspectivă amplă asupra evoluțiilor și adaptărilor MMB în contextul schimbărilor recente din consumul cultural. Pornind de la datele Barometrului de Consum Cultural 2022, analiza tendințelor și schimbărilor în consumul cultural a evidențiat o orientare predominantă către mediul online și importanța programelor educaționale.
MMB a răspuns acestor schimbări prin adoptarea unor noi strategii. Printre inițiativele instituției se numără extinderea programelor educaționale pentru copii, tineri și adulți, care au contribuit semnificativ la familiarizarea publicului cu patrimoniul cultural și la oferirea de experiențe de învățare și explorare. MMB a continuat consolidarea prezenței sale online oferind conținut digital inedit și materiale educaționale online, adaptându-se astfel la schimbările de consum cultural. Aceste eforturi au permis Muzeului Municipiului București să depășească barierele semnalate și să ofere publicului oportunități diverse de implicare și participare în activitățile culturale.
Prin evaluare constantă și adaptare la preferințele publicului, Muzeul continuă să ofere experiențe culturale relevante și atractive în peisajul cultural al Bucureștiului.
Evoluția digitalizării: orientarea consumului cultural către mediul online și spre spațiile non-publice
Revenind după o pauză generată de pandemia de COVID-19, Barometrul de Consum Cultural 2022, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), prezintă o analiză detaliată a schimbărilor și tendințelor în practicile de consum cultural, concentrându-se asupra particularităților acestui domeniu în rândul tinerilor și investigând, pentru prima dată în România, legătura dintre cultură și democrație. Datele obținute reflectă tendințele evidențiate în perioada pandemiei, subliniind o orientare predominantă a consumului cultural către mediul online și spre spațiile non-publice.
În capitolul dedicat dinamicii consumului cultural, s-au evidențiat particularitățile consumului cultural în rândul tinerilor. Acest lucru a inclus o creștere semnificativă a consumului de internet, care a ajuns să rivalizeze cu consumul de programe TV. De asemenea, au fost observate schimbări în consumul de muzică și în practicile de lectură, cu o mențiune specială pentru impactul negativ al consumului excesiv de internet, confirmând concluziile altor studii similare.
Comparând edițiile din 2019 și 2022 ale Barometrului de Consum Cultural, s-au remarcat anumite schimbări, precum creșterea consumului de muzică și programe TV, schimbări în practicile de lectură a cărților, cu o scădere a lecturii în format tipărit și o creștere în format electronic și tranziția consumului de ziare și reviste în format online. O creștere semnificativă a utilizării internetului în diverse activități culturale, precum vizitarea website-urilor de muzee/biblioteci, participarea la festivaluri/teatre online, achiziționarea de cărți sau bilete la evenimente culturale, vizionarea de filme sau programe TV online și utilizarea rețelelor de socializare.
Aceste schimbări evidențiază o tendință de creștere a consumului cultural online și a utilizării internetului în diverse activități culturale, reflectând adaptările la schimbările sociale și tehnologice într-un context marcat de pandemie și evoluția digitalizării.
În ceea ce privește efectele participării la activitățile culturale asupra calității vieții și bunăstării sociale, s-au evidențiat beneficiile asociate implicării în diverse activități culturale în spațiul public. Aceste beneficii au fost validate pentru activități precum vizionarea de filme la cinematograf, participarea la festivaluri de muzică sau film, precum și frecventarea bibliotecilor sau muzeelor, fie direct, fie indirect.
În ceea ce privește consumul cultural în spațiul public, impactul pandemiei se resimte semnificativ, singura creștere notabilă fiind înregistrată în vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Pe de altă parte, se remarcă scăderi semnificative în consumul cultural public, precum participarea la spectacole de teatru (de la 29% în 2019 la 20% în 2022), vizionarea de filme la cinematograf (de la 35% în 2019 la 26% în 2022), mersul la bibliotecă pentru a citi sau împrumuta cărți (de la 28% în 2019 la 17% în 2022), și vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă (de la 38% în 2019 la 30% în 2022). (www.culturadata.ro)
Pe lângă impactul pandemiei, scăderile înregistrate pot fi explicate și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care afectează toate categoriile de consumatori. Barierele care au fost identificate drept bariere în creștere în ultimii ani, accentuate după perioada pandemiei, sunt legate de receptarea culturii. Soluțiile propuse pentru depășirea acestor bariere includ sporirea interesului și înțelegerii față de cultură și produsele artistice prin educație susținută a copiilor, tinerilor și adulților. Studiul detaliat analizează activitățile culturale din spațiul non-public, practicile desfășurate online și interconexiunea dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.
Cum a depășit MMB barierele semnalate în Barometrul de Consum Cultural 2022
Pentru a depăși barierele semnalate în Barometrul de Consum Cultural 2022, Muzeul Municipiului București a adoptat mai multe strategii și inițiative care au fost aplicate și în 2023.
MMB a continuat dezvoltarea unui program susținut de educație culturală pentru tineri și adulți, concentrându-se pe familiarizarea acestora cu patrimoniul cultural al orașului prin ateliere, trasee de tip treasure hunt și activități interactive. Astfel, în 2023 a fost implementat un nou program educațional constant – Clubul de lectură MMB. DeBasm la Muzeu, creat și organizat cu sprijinul unui partener extern, Asociația DeBasm, alcătuită cu precădere din cunoscuți scriitori de literatură pentru copii cu experiență în lucrul cu publicul foarte tânăr. Atelierele au avut de fiecare dată și o activitate care să facă trimitere la patrimoniul MMB, astfel încât componenta muzeală să nu lipsească. Peste 200 de copii au participat la cele 10 ateliere din proiect.
Pe lângă Clubul de lectură, în 2023 au mai avut loc programe educaționale care au devenit deja parte din tradiția instituției. Menționăm aici Școala de Vară la MMB, care an de an propune copiilor, adolescenților și adulților o serie de activități de vacanță. Atelierele din cadrul Școlii de Vară la MMB se organizează în cadrul mai multor muzee și case memoriale din componența MMB. Școala de vară la MMB oferă oportunități de învățare nonformală, completând educația tradițională din școală și oferind beneficii educaționale și culturale semnificative. Muzeul oferă un cadru ideal pentru a explora cultura și istoria. Participanții la școala de vară au ocazia să se implice creativ în activități interactive și workshop-uri organizate la muzeu, descoperind astfel patrimoniul cultural prin modalități inedite de explorare.
O parte dintre expozițiile temporare deschise în 2023 au fost acompaniate de trasee tematice. Traseele de tip vânătoare de comori pe care le propune MMB se adresează în general copiilor cu vârste între 7 şi 12 ani. Create pe principiul „învățării experiențiale”, aceste trasee educative încurajează vizita în grup sau explorarea individuală a expozițiilor, fiind potrivite atât pentru vizitele şcolare, cât şi pentru o vizită împreună cu familia.
O parte dintre expozițiile temporare deschise în 2023 au beneficiat de ateliere de educație muzeală. Atelierele au o structură variată, în funcție de tematica expoziției la care fac referire.
În general, acestea includ elemente care să încurajeze participarea activă a vizitatorilor și oferă oportunități de învățare practică. Sunt alese câteva dintre obiectele de patrimoniu relevante pentru tema atelierului, dându-se explicații detaliate ale acestora și punânându-le într-un context mai larg. Atelierele se bazează pe participare activă, colaborare și comunicare, dar și pe materiale și resurse educaționale diverse.
Anul 2023 a mai adus o premieră în ceea ce privește activitățile de educație muzeală oferite de MMB, și anume un joc de tip escape room, creat de Eliana Radu și Veronica Leca (Serviciul Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală, MMB), care a putut fi ‹jucat› în expoziția tematică „Hanurile uitate ale Bucureștilor” (25 august – 31 decembrie 2023, curatori: dr. Raluca Moței, arheolog, Biroul Istorie Veche și Medievală și drd. Gabriel Constantin, muzeograf, Biroul Istorie Modernă și Contemporană, Secția Istorie MMB).
De asemenea, în data de 30 octombrie 2023, a fost inaugurată o sală dedicată activităților educative – Sala Muzeul Animat de la Palatul Suțu, un spațiu interactiv, care va continua să găzduiască periodic ateliere interactive de educație muzeală, oferind copiilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile artistice și de a experimenta bucuria creativității fără limite. Cu ocazia deschiderii a avut loc un atelier de benzi desenate alături de Mihai I. Grăjdeanu, pe care copiii l-au îndrăgit imediat.
Au fost organizate trei serii de conferințe: Conferințele de Joi de la Palatul Suțu (cu teme variate, coordonate de dr. Cătălin D. Constantin, o parte fiind susținute de specialiștii MMB din Secția Istorie), Conferințele lunare la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici (în cadrul cărora specialiștii muzeului au adus în atenția publicului atât personalitatea și rolul pe care dr. Nicolae Minovici l-a avut în dezvoltarea medicinei legale românești, cât și pasiunea pentru obiectele de artă populară) și Conferințele Muzeului George Severeanu (organizate lunar la Muzeul George Severeanu, pe teme de istorie și arheologie, coordonate de profesorul dr. Ioan Carol Opriș). Pe lângă acestea MMB a continuat organizarea celor 4 simpozioane anuale – Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, Simpozionul de Istorie și Patrimoniu Urban, Simpozionul de Antropologie Urbană, Simpozionul de Artă și Istoria Artei – și a Conferinței de Marketing Cultural. Casa Filipescu-Cesianu a găzduit și în 2023 dialogurile din seria Idei în Agora, un program dedicat analizei spiritului public realizat de Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume în parteneriat cu MMB.
În ceea ce privește adaptarea la consumul online crescut, semnalat în Barometrul de Consum Cultural 2022, MMB a continuat extinderea prezenței muzeului în mediul online, oferind tururi virtuale gratuite (disponibile pe website-ul oficial), conținut digital inedit (precum secțiunea „Cinema Museion”, ce conține filme documentare cu imagini vechi, din arhiva instituției, care aduc un plus excelent de informații față de cele oferite prin expozițiile permanente și tematice, clipurile fiind disponibile gratuit pe website și pe canalul de YouTube oficial al MMB), dar și materiale educative online (kit-uri pedagogice concepute în acord cu programa școlară, dar și cu principiile educației muzeale, create de Asociația DaDeCe în parteneriat cu MMB, și trasee educative interactive create special pentru expozițiile MMB, disponibile gratuit online pe site-ul MMB) pentru a atrage și a angrena publicul într-un mod accesibil și atractiv.
Desigur, aceste realizări nu ar fi posibile fără stabilirea unei rețele de parteneri pentru a împărtăși resurse și a crea proiecte culturale comune. Printre partenerii anului 2023 menționăm Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (care a sprijinit MMB în organizarea expoziției tematice „Civilizația sării. Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în lemn” deschisă la Palatul Suțu, curatori dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct MMB, dr. Vasile Opriș, șef Secția Istorie MMB și dr. Valerii Kavruk, manager, MNCR), Muzeul Național de Istorie a României (care, sub egida Ministerului Culturii, și în colaborare cu 45 de muzee din țară și din Republica Modova, printre care și Muzeul Municipiului București, a realizat proiectul expozițional „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, inaugurat la Muzeul Național Roman din Roma – Termele lui Dioclețian, Italia), Ambasada Spaniei la Bucureşti (alături de care MMB a organizat cea de-a III-a ediție a Festivalului de film spaniol și o expoziție outdoor dedicată lui Pablo Picasso, la Casa Filipescu-Cesianu), Compania Națională Aeroporturi București (cu sprijinul cărora lunar sunt distribuite gratuit 1000 de exemplare din ziarul București în 5 minute la Aeroportul Internațional Henri Coandă), Asociația Da’DeCe, Asociația Learning by Teaching și Asociația DeBasm (care ne sunt alături pentru organizarea de proiecte de educație muzeală), Asociația Antrepriza Culturală (pentru organizarea edițiilor Weekend Sessions din 2023 la Casa Filipescu-Cesianu și Muzeul Nicolae Minovici), Academia de Studii Economice București, Universitatea din București, Universitatea Națională de Arte București și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (pentru desfășurarea unor activități educative comune și buna desfășurare a stagiilor de practică și a activităților de voluntariat organizate pentru studenți). Aceștia sunt desigur doar o mică parte din numeroșii parteneri cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat Muzeului Municipiului București.
Prin aceste inițiative, muzeul poate să răspundă cerințelor semnalate de Barometrul de Consum Cultural 2022 și să depășească barierele evidențiate. De asemenea, aceste strategii pot constitui un cadru solid pentru Muzeul Municipiului București pentru a aduce o mai mare implicare și participare a publicului în activitățile culturale ale muzeului.
Articol scris de Eliana Radu, șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală