Idei în Agora – Un memorial între două Europe. Conferință de Ana Blandiana, la Casa Filipescu-Cesianu

Un memorial între două Europe. Conferință de Ana Blandiana, la Casa Filipescu-Cesianu (video)

Muzeul Municipiului București  a organizat marți, 26 februarie 2019, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), un nou eveniment din seria Idei în Agora. Ana Blandiana a susținut o conferință cu tema „Un memorial între două Europe”. Conferința va fi urmată de dialog cu Sorin Antohi. Intrarea este gratuită.

Sorin Antohi – „Întâlnirea cu Ana Blandiana încheie un ciclu de trei dezbateri succesive dedicate istoriei și memoriei, în care au mai intervenit Gabriel Andreescu (despre globalizarea ipocriziei și etica umanistă a memoriei, de la aspectele morale și ideologice la cele juridice) și Mircea Dumitru (despre adevăr și trecut în filozofia analitică și în teoria istoriei).

Înainte de 1989, într-o epocă în care agora era în suferință, sub control strict și adesea sub sechestru, Ana Blandiana a avut curajul de a vorbi prin poezie și proză fantastică despre memorie, adevăr, trecut și – direct sau prin implicație, aluzie și absență – despre prezent. Astfel, ideile sale au contribuit la apariția, extinderea treptată și radicalizarea unui spațiu public alternativ, o contracultură în care partidul-stat era contestat și subvertit prin atitudini și texte care mergeau de la rezerva interioară și „rezistența prin cultură” la disidență și opoziție.

După 1989, alături de Romulus Rusan, Ana Blandiana a continuat această muncă în agora Tranziției, inițiind și sprijinind decisiv mișcări civice și partide politice, organizații non-guvernamentale și instituții destinate recuperării memoriei și construcției unei societăți libere. Memorialul de la Sighet reprezintă în acest sens deopotrivă monumentul unor eroi din trecut și o școală civică pentru prezent și viitor. Opera literară a marii scriitoare și opera sa contraculturală din vremurile comunismului de stat se completează în acest mod cu opera de personalitate exemplară a societății civile într-o epocă în care democrația liberală se dovedește un orizont aproape utopic”.

Ana Blandiana – „Memorialul de la Sighet, care ţine în viaţa mea locul unor cărţi nescrise, este el însuşi o carte, o carte de învăţătură în înţelesul pe care îl dădeau acestei locuţiuni cronicarii, un manual de memorie, mai precis un abecedar pentru învăţarea alfabetului recuperării memoriei. Pentru că cea mai mare victorie a comunismului – o victorie de a cărei importanţă ne-am dat seama într-un mod dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, omului nou, omului cu creierul spălat, care nu trebuia să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Memoria este o formă de adevăr şi ea trebuia distrusă pentru a se putea distruge sau manipula adevărul. Distrugerea memoriei – crimă în acelaşi timp contra naţiunii şi contra istoriei – este opera pri­mordială a comunismului.

Realizarea Memorialului Sighet n-a fost pentru noi un scop în sine, ci un mijloc. Nu ne-am propus să rea­lizăm doar o capodoperă de muzeografie unde crimele istoriei recente să fie aranjate artistic şi ştiinţific pe rafturile unde să se depună grăbit praful indiferenţei contemporane. Ceea ce ne-am propus şi am căutat cu disperare a fost un mijloc de resuscitare a definiţiei unei generaţii căreia, spălându-i-se creierul, nu mai ştia nici de unde venea, nici spre ce se îndrepta, o generaţie inca­pabilă să transmită generaţiilor următoare ceea ce era de transmis. Muzeul Memorialului Sighet este locul în care tinerii învaţă memoria pe care nici şcoala, nici părinţii lor nu au fost în stare să le-o transmită. Într-o adevărată pedagogie a neuitării, ei citesc aici documente, văd imagini, ascultă analize şi mărturii despre monstruoasele mecanisme ale funcţionării istoriei în ultima jumătate a secolului 20 pe baza urii de clasă şi a reprimării celor mai elementare drepturi ale omului, pe baza urii înţeleasă ca un combustibil al istoriei”.

PARTEA I:

PARTEA A II-A

Ana Blandiana (n. 1942, nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan). Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la universitățile din Iowa și Heidelberg, precum și la DAAD Berlin. Poetă, prozatoare, eseistă, publicistă, intelectual public, activistă civică și politică. Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Reuxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă data, 2018. Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a , 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A sau a privi, 2005O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din peste douăzeci de țări. Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional Gottfried von Herder, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul Opera Omnia, 2001; Premiul Internaţional Vilenica, 2002; Premiul Internaţional Camaiore, 2005; Premiul Special Acerbi, 2005; Premiul Poetul european al libertăţii, 2016; Premiul The Griffin Trust For Excellence in Poetry Lifetime Recognition, 2017. Interdicţii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

***

Idei în Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează deasemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/https://muzeulbucurestiului.ro/.

În primul an al programului (21 iunie 2017-24 iunie 2018) au avut loc 26 de întâlniri publice, între care o conferință internațională, dialoguri și conferințe urmate de discuții. Invitații au provenit mai ales din România, precum și din Armenia, Franța, Germania, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria. O istorie a acestui prim an se găsește la https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/wp-content/uploads/2018/06/Brosura-Un-an-de-Idei-in-Agora.pdf. Programul continuă. În perioada 23-29 iunie 2019 va avea loc Festivalul Idei în Agora și lansarea seriei de cărți Idei în Agora.

Întâlnirile din al doilea an al serieiXXVIIMarea foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context și economie morală. Conferință de Igor Cașu. Moderator: Sorin Antohi (26.06.2018). XXVIIIDe la studiile minoritare la politica de populație în România anilor 1930-1940. Conferință de Viorel Achim. Moderator: Sorin Antohi (3.07.2018). XXIXȘtiință și etnicitate. Teorie, ideologie, politică. Dezbatere publică legată de încheierea expoziției Știință și etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30. Invitați: Viorel Achim, Octavian Buda, Călin Cotoi, Adrian Majuru, Marius TurdaModerator: Sorin AntohiUrmată de lansarea volumelor: Marius Turda, Știință și etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30 (Editura MMB, 2018), și Adrian Majuru, Francisc Iosif Rainer – biografia unui proiect de viață (1874-1944) (Editura Oscar Print, 2018) (27.07.2018). XXXDe la partidul-stat la statul de drept: tranziția ca moștenire. Dezbatere publică. Invitați: Jean Jacques Askenasy, Gabriel Andreescu. Moderator: Sorin Antohi (18.09.2018). XXXIInterpretare. Texte, imagini, filosofie. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (2.10.2018). XXXIIBeyond Balkanism? From Symbolic Geographies to Politics. Diana Mishkova talks to Sorin Antohi (12.10.2018). XXXIIIIdentități colective: limitele paradigmei naționale. Victor Neumann în dialog cu Sorin Antohi (16.10.2018). XXXIVIdeile României Mari. Colocviu. Participanți: Sorin Antohi (moderator), Viorel Achim, Sorin Alexandrescu, Daniel Barbu, Călin Cotoi, Daniel Dăianu, Virgil Nemoianu, Victor Rizescu, Balázs Trencsényi (20.10.2018). XXXVDemocrația în pericol? Partide, lideri și mișcări populiste. Conferință de Radu Carp. Moderator: Sorin Antohi (13.11.2018). XXXVIMinoritatea germană din România în perioada interbelică și în cea comunistă. William Totok în dialog cu Sorin Antohi (20.11.2018). XXVIITotalitarismul orizontal în viață și literatură. Mariano Martín Rodríguez în dialog cu Sorin Antohi (27.11.2018). XXXVIIICântarea României Mari. Dezbatere despre memorializarea festivă a Centenarului. Invitați: Steliu Lambru, Răzvan Pârâianu, Marius Turda. Moderator: Sorin Antohi (18.12.2018). XXXIXÎntre (culturi, genuri, generații, epoci): traducerea, traducătorul. Bogdan Ghiu în dialog cu Sorin Antohi (16.01.2019). XLGlobalizarea ipocriziei.Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei. Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi (20.01.2019). XLIAdevărul și trecutul. Mircea Dumitru în dialog cu Sorin Antohi (12.02.2019).

În pregătireXLIII: 12.03.2019, 18:00. București-New York tur-retur, via antropologie urbană. Liviu Chelcea în dialog cu Sorin Antohi. XLIV: 30.03, 18:00. De la sănătatea corpului etnic la biologizarea identității naționale. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi. XLV: 9.04.2019, 18:00. Erwin Kessler în dialog cu Sorin Antohi. XLVI: 23.04.2019, 18:00. Mircea Anghelescu în dialog cu Sorin Antohi.

În afara seriei, dar legat de ea, a avut loc pe 23-24.11.2018 conferința România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, organizată de Sorin Antohi și transmisă pe YouTube. Detalii la www.sorinantohi.org.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *