Idei în Agora – Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești

Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial

Muzeul Municipiului București a organizat marți, 9 aprilie 2019, ora 18.00, un nou eveniment din seria Idei în Agora, cu tema „Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial”. Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi, organizată la Casa Filipescu-Cesianu. La finalul articolului, urmăriți înregistrarea VIDEO a întregii conferințe.

Teza de bază: în arta românească, la trecerea spre secolul XX, la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului socialist, după 1944.

Repere teoretice contrastante: „Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești” (Virgil Madgearu, 1923) și „Burghezia română” (Ștefan Zeletin, 1925).

Erwin Kessler a propus și susținut abordarea următoarelor sub-teme:

1. de la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a Contimporanului (1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția revistelor „Insula și Simbolul” (1912) și „Chemarea” (1915), revista și miscarea artistică brașoveană „Das Ziel” (1919) și „Das neue Ziel” (1919-1920), organizarea primei expozitii internaționale a „Contimporanului” (cu secțiuni dedicate „Manifestului activist către Tinerime”, 1924, revistelor „75HP” și „Punct”, 1924, și „Cronometrajului pictural” de Maxy, (Contimporanul, 1924), plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la prima expoziție a „Contimporanului”.

2. „Integral” și Integralismul sau avangarda în stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele „Integral” la participarea lui Maxy și Iancu la Expoziția fascist futuristă de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei târzii spre autoritarism și darwinism cultural. Maxy și „Neue Sachlickeit”: de la cubo-constructivism la realism reacționar. Maxy după 1944 — o scurtă introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist și diriguitor al sistemului artistic comunist.
3. tradiționalismul — arta specificului național, de la schemele compoziționale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Șirato și la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ și simbolic (iconografia țăranului, a peisajului local, a datinilor și muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de narațiuni și tipurile de construcții compoziționale, epuizarea filonului artei specificului național spre mijlocul anilor 30, cazul aparte al lui Ion Țuculescu, la mijlocul anilor 40.
4. convergența sistemelor (avangardist și tradiționalist–specific național) după 1945: expoziția „Flacăra” (1948), prin care artiștii foști avangardiști și foști tradiționaliști se raliază in corpore regimului comunist.

Erwin Kessler (n. 1967) a studiat Filozofia, Istoria Artei și Antropologia la București, Praga, Paris (DEA la EHESS) și Maastricht. Cercetător științific la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Profesor asociat de Istoria Artei și Estetică la CESI (Universitatea din București). Director fondator al Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Principalele domenii de cercetare: istoria, estetica și teoria artei moderniste, de avangardă și contemporane, estetică fenomenologică, antropologie vizuală. Dintre numeroasele sale publicații, o selecție a cărților apărute după 2010: „Stylistic Diversity Ltd.”, Vellant 2018; „Florin Mitroi: Days”, Humanitas, 2018; Ion Grigorescu: „The painted Work 1963-2017”, Vellant, 2017; „Stefan Bertalan: Inner Emigration”, Vellant, 2016, „Tzara.Dada.Etc”., ARCUB Publishing, 2016; „Dealuri și cîmpii. Antropogeografii atavice”, Vellant 2016; „Auch gestern war heute”, Institutul Cultural Român, 2015; x20. „O radiografie a artei românești după 1989”, Vellant, 2013; „Undeva în Titan era o betonieră. Grupul Euroartist Bucuresti”, 2013; „I Colori delle Avanguardie. Arte in Romania 1910-1950”, Gangemi Editore, Roma, 2013; „Rostopasca”, NOI Mediaprint, 2011; „The Self-punishing One. Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu, the Art and Romania in the 80s-90s”, Editura ICR, 2010.

O selecție a colaborărilor la publicații colective și lucrări de referință în limbi străine după 2010: „Tinerimea Artistică vs. Contimporanul: a return ticket from modernism to the avant-garde”, in Bulletin of the Moravian Gallery Brno, No. 77, 2019; „Expressionism in a Transnational Context”, Isabel Wünsche (ed.), Taylor and Francis, 2018; „Routledge Encyclopedia of Modernism”, 2016; „Erratic dogma: Romanian art after 1965, in The search for cultural identity in Central and Eastern Europe 1919-2009”, Irena Kossowska (ed.), Nicolaus Copernicus University Press, Poland, 2015; „Neo-Orthodox Art in Romania from 1970 through the 1990s, in Centropa”, New York, September 2015; „On Propagarde, in Jerome Bazin, Pascal Dubourg Glatigny and Piotr Piotrowski (eds.), Art beyond borders. Artistic exchanges in communist Europe (1945-1989)”, Budapest, CEU Press, 2015; „Picture it Painted: Reality, Real and Realisms in Romanian Art and Theory”, 1960-1976, in East of Eden, Ludwig Museum, Budapest, 2012; „Tristan Tzara in Samyro Times. The Pre-avant-garde Bucharest Group around Simbolul and Chemarea Magazines, in Centropa”, New York, 2011; „Zidaru – das Werk”, Editions Klartext, Essen, 2011; „Shaping the Hero: the Nationally-specific Art in Inter-war Romania”, in Irena Kossowska, editor, „Reinterpreting the Past: Traditionalist Artistic Trends in Central and Eastern Europe of the 1920s and 1930s”, Polish Academy of Sciences,Warsaw 2010.

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

***
Idei în Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/, https://muzeulbucurestiului.ro/.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *