Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora, marți, 24 septembrie 2024, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu, sala Lapidarium (Calea Victoriei 151), cu tema „Mândra Lume Nouă – O perspectivă din 2024”. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi. Ediție realizată în colaborare cu IICCMER.
Intrarea este liberă.
VIDEO INTEGRAL MAI JOS.
***
Când plutocrația “salvează” democrația, visurile unora pot deveni coșmarurile altora.
Dorin Tudoran
***
Dorin Tudoran revine la Idei în Agora după mai mult de șapte ani. Pe 9 august 2017, în ediția a III-a a seriei, am vorbit despre Inintelighenția. Intelectuali și politică în România (filmul se găsește pe canalul YouTube al MMB).
De data asta ne lărgim orizontul, abordând probleme concrete și presante în toată lumea. Ne plasăm în prezent, ne referim de multe ori la trecut (mai ales la cel recent) și scrutăm viitorul imediat. Dorin Tudoran trecut prin multe versiuni ale Mândrei Lumi Noi: în România, a avut de înfruntat comunismul național (și l-a înfruntat); în Statele Unite, a trăit într-un focar al capitalismului global, cândva un sinonim pentru Lumea Liberă. Amândoi, prin lecturi și experiență, am cunoscut cam toate diversele proiecte și preparative pentru Mândra Lume Nouă. Știam că Shakespeare era ironic atunci cînd scria (The Tempest, V, II) brave new world; într-un fel, anticipa deopotrivă cea mai bună dintre lumile posibile a lui Leibniz și negarea ei de către Voltaire (cel din Candide); era și de-a dreptul critic, fiindcă exclamația inocentă a Mirandei a fost prompt respinsă de Prospero, tatăl ei; știam că Huxley era în 1932 ironic la gradul al doilea, preluînd sintagma lui Shakespeare ca titlu al unui roman înspăimântător (și tot mai actual), iar ieșirea lui din ironie (The Island, 1962) a fost o încercare de a salva ce era pozitiv din banalitatea utopiei și de a opri deriva tuturor lumilor către distopie.
Acum știm cu toții mai multe, sîntem mai pățiți. Istoria nu s-a mulțumit cu ficțiuni și experimente mentale. În România, în Europa, în SUA, în toată lumea, a trecut la fapte. Oare am învățat ceva? Înțelegem mai bine?
Sorin Antohi
***
Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945, Timișoara). Absolvent al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, promoția 1968. Din august 1985, trăiește în Statele Unite ale Americii. Între anii 1993 și 2000 a condus birourile Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale (IFES) din București și Chișinău.
Cărți de poezie: Mic tratat de glorie (1973), Cântec de trecut Akhertonul (1975), O zi în natură (1977), Uneori, plutirea (1977), Respirație artificială (1978), Pasaj de pietoni (1978), Semne particulare (antologie, 1979), De bunăvoie, autobiografia mea (1986, ed. a doua 2020) Ultimul turnir (antologie, 1992) Optional Future (1988), Viitorul facultativ / Optional Future (1999), Tânărul Ulise (antologie, 2000) și Pisicuț (Somnografii) (antologie, Colecția Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera omnia, 2010).
Cărți de publicistică: Martori oculari (în colaborare cu Eugen Seceleanu, 1976), Biografia debuturilor (1978), Nostalgii intacte (1982), Adaptarea la realitate (1982), Frost or fear? On the Condition of the Romanian Intelectual (traducere și prefață de Vladimir Tismăneanu, 1988), Onoarea de a înțelege (antologie, 1998), Kakistocrația (1998), Absurdistan – O tragedie cu ieșire la mare (2006), Băsesc, deci exist! Intelighenție și Putere în România 2004-2014 (2015), România ca părere (2015), Luxul indiferenței (2015).
A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973, 1977, 1998), Marele Premiu al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO (1998), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998), Premiul revistei Cuvântul – „Superlativele anului” (1998), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România (1992), Premiul ALIA – Adevărul literar și artistic (2001).
Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera omnia (2009) și al Premiului de Poezie „Petre Stoica” (2011). Președintele Klaus Iohannis i-a conferit la 75 de ani Ordinul Național “Steaua României”, în grad de Cavaler (2020).
A condus revistele Don Quichotte, AGORA, Meridian și democracy@large. A fost redactor la Vocea Americii, senior director pentru Comunicare și Cercetare și membru al conducerii executive a Fundației Internaționale IFES, director al programului USAID Democracy Fellows, administrat de World Learning, și membru al conducerii PEN-Clubului – Scriitori în exil.
A fost Associate Scholar la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia și membru permanent al juriului Marelui Premiu Internațional de Poezie „Janus Panonnius”.
***
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Arhiva, la http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/.
Programul a început pe 21 iunie 2017, cu un dialog între Gregory Claeys și Sorin Antohi, Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. La cele 101 de evenimente și 3 reuniuni conexe au participat 132 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din 18 țări: România (majoritatea), Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Începînd cu ediția IVC, seria Idei în Agora este patronată de Academia Europaea (AE). Idei în Agora se înscrie astfel în planul strategic, inițiat de Sorin Antohi în 2019, de a înființa la București o filială regională AE. Aceasta, anunțată public pe 8 mai 2024 de Academia Română, va fi inaugurată în 2025.
IVC: Transitional Historiography and Retrospective Justice. Colloquium. Convened by Sorin Antohi, featuring Antoon De Baets. 24 April 2024, 18:00 (Casa Filipescu-Cesianu), lecture by Antoon De Baets followed by a dialogue with Sorin Antohi, 25 April 2024, 10:00-12:00 (IICCMER), roundtable with the two, Gabriel Andreescu, Cosmin Popa, Ștefan Bosomitu, and Florin Soare (assisted by Daniel Filip-Afloarei IICCMER), moderated by Sorin Antohi. IIIC Hardy F. Schloer. IIIC: Eliade, Culianu și rădăcinile românești. Florin Cîntic în dialog cu Sorin Antohi (28.05.2024). IIC: AI: Challenges and Opportunities. Hardy F. Schloer talks to Sorin Antohi (filmed on 16.04.2024, MMB Lapidarium, posted on 30.05.2024). IC: Ruptură și continuitate. Ce spune teoria rețelelor sociale? Marian-Gabriel Hâncean în dialog cu Sorin Antohi (11.06.2024). C: Culianu și Eliade. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (18.06.2024). CI: 23 august 1944. 80 de ani în retrospectivă. Ediție specială. Intervenții de Sorin Antohi, Dinu Zamfirescu, Stelian Tănase, Alexandru Muraru, Matei Gheboianu, Manuel Stănescu, Simion Gheorghiu, Narcis Dorin Ion, Daniel Șandru. Moderator: Mioara Anton. În colaborare cu IICCMER și Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Muzeul Național Peleș, Sinaia, 23.08.2024).
În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele sunt arhivate la adresele menționate mai sus.