Idei în Agora: „Homo Viator. Teoria și practica umanismului intercultural”

Muzeul Municipiului București vă invită să participați, pe data de 17 martie 2020, ora 18.00, la Idei în Agora cu tema „Homo Viator. Teoria și practica umanismului intercultural”. Evenimentul va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151. Mihai Spăriosu în dialog cu Sorin Antohi.

„Într-o lume a prezentismului aocaliptic, a multiculturalismului monoglot și a declinului culturii înalte, științele umane și ansamblul tradițiilor intelectuale/spirituale apărute cu milenii și secole în urmă au devenit irelevante prin rescriere ideologică, uitare selectivă și (auto)cenzură. Mai poate vorbi liber și spune ceva important societății un umanist al secolului XXI?

Poliglot, format riguros ca filolog și teoretician al culturii, cu un orizont vast și curiozități enciclopedice, călător/pelerin avizat pe tot globul, Mihai Spăriosu e unul dintre cei care încearcă de mai multe decenii exact asta.

Dialogul nostru va urmări etapele vieții și operei lui Mihai Spăriosu, gravitând în jurul noțiunii de umanism intercultural” – Sorin Antohi.

***

Mihai Spăriosu (n. 1944) a făcut studii de Engleză (licență la Universitatea din București, licență la Tulane University) și Literatură Comparată, doctorat la Stanford University). A fost asistent la Engleză, Universitatea din București (1966-1971), iar în străinătate a predat la San Diego, Ohio State, SUNY-Binghamton, Cornell, Paris XIII, Anvers, pentru a începe în 1982 o carieră didactică strălucită la University of Georgia, Athens. A fondat și/sau condus mai multe departamente, instituții, asociații (între care International School of Theory in the Humanities, Santiago de Compostela, 1997-2000; International Foundation for Global Studies, Atlanta, 1998-2003), colecții de carte (una dintre ele, Margins of Literature, SUNY Press, numără 70 de titluri). A primit numeroase burse de cercetare și predare: Alexander von Humboldt, NEH, ACLS, Fulbright, DAAD, Mellon, Kent, CNCSIS. S-a ilustrat în mai multe domenii: studii interculturale și globale; studii eruopene; teorie și critică literară; istoria ideilor, filozofie și literatură; literatură, știință și tehnologie; umanism intercultural.

Cărți: „The Seventh Letter: A Philosophical Enigma at Plato’s Academy” (în pregătire); „The Quantum Relations Principle: Managing Our Future in the Age of Intelligent Machines”, cu Hardy F. Schloer (2016); „Modernism and Exile: Play, Liminality and the Exilic-Utopian Imagination” (2015); „A şaptea scrisoare: O enigmă filosofică la Academia lui Platon”,  trad. de Virgil Stanciu (2010); „Remapping Knowledge: Intercultural Studies for a Global Age” (2006); „Global Intelligence and Human Development: Toward an Ecology of Global Learning” (2005, trad. rom. „Inteligenţa globală şi dezvoltarea umană: Pentru o ecologie a educației globale” (2013); „The Wreath of Wild Olive: Play, Liminality and the Study of Literature” (1997); „God of Many Names: Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle” (1991); „Dionysus Reborn: Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discours”e (1989; „Resurecţia lui Dionyso”s, trad. rom. și introd. de Ovidiu Verdeș (1997); „Literature, Mimesis and Play: Essays in Literary Theory” (1982).

Volume coordonate: „Intercultural Conflict and Harmony in the Central European Borderlands: The Cases of Banat and Transylvania, 1849-1939” (2017); „Armonie și conflict intercultural în Banat și Transilvania. Perspective cultural-istorice”. Cu Vasile Boari (2014); „Computational Models of Interethnic Conflict and Harmony”, cu Gheorghe Stefan, in „Romanian Journal of Information Science and Technology”, vol. 16, nr. 2-3 (2013); „Exploring Humanity: Intercultural Perspectives on Humanism”, cu Jörn Rüsen (2012); „Mimesis in Contemporary Theory: An Interdisciplinary Approach”, Vol. 1, „The Philosophical and Literary Debate” (1984); „The Play of the Self”, cu Ronald Bogue (1994); „Building A Profession: Autobiographical Perspectives on the History of Comparative Literature in the United States”, cu Lionel Gossman (1994);

Traduceri: Laurence Sterne, „Viaţa şi opiniunile lui Tristram Shandy”, trad., introd. și note de M. Miroiu și M. Spăriosu (2004); Darío Villanueva, „Theories of Realism”. Translated from Spanish by Mihai Spariosu and Santiago García Castañon (1997); Northrop Frye, „Anatomia criticii”, trad de M. Spăriosu și D. Sterian (1972).

Mai multe informații la https://www.cmlt.uga.edu/sites/default/files/CVs/SpariosuCV.pdf

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

***

Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput și planificat de Sorin Antohi și găzduit de Casa Filipescu-Cesianu. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT) până la ediția LX inclusiv. Cu ediția LXI, seria a fost preluată în parteneriat de Asociația Proiectul Cantemir, care continuă și dezvoltă agenda OT. Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Arhiva seriei se găsește și la http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/https://muzeulbucurestiului.ro/.

Întâlnirile din al treilea an de Idei în Agora: LI: 1989 in the Balkans: Annus horribilis instead of annus mirabilis. Lecture by Stefan Troebst followed by a dialogue with Sorin Antohi (1.10.2019). LII: The Peaceful Revolution in Leipzig in European and Global Contexts. Public debate. Tobias Hollitzer, Gisela Kallenbach, Michael Kölsch, Matthias Middell, Volker Rodekamp. Welcome address by Gabriele Goldfuss. Opening statement by Michael Kölsch. Moderator: Sorin Antohi (4.10.2019). LIII: Situația studiilor literare. Conferință de Mircea Martin urmată de un dialog cu Sorin Antohi (29.10.2019). LIV: Pe drum, prin ceilalți, către sine. Identitățile unui cosmopolit. Fernando Klabin în dialog cu Sorin Antohi (12.11.2019). LV: Contracultura: muzica și versurile. Alexandru Andrieș în dialog cu Sorin Antohi (26.11.2019). LVI: Revoluție? Istorie, ficțiune, justiție. Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi (3.12.2019). LVII: România și Europa. De la decalaje la convergențe? Bogdan Murgescu în dialog cu Sorin Antohi (14.01.2020). LVIII: Ce-am avut și n-am pierdut: Securitatea. Marius Oprea în dialog cu Sorin Antohi (28.01.2020). LIX. Ultimul copil al Imperiului. De la marginalii sovietici la precariat. Vasile Ernu în dialog cu Sorin Antohi (11.02.2020). LX: Jazz, cultură, libertate. Virgil Mihaiu în dialog cu Sorin Antohi (25.02.2020).

În pregătire: LXII: 19.03.2020, 18:00. Tîrgu-Mureș, 19-21 martie 1990. Istorie, memorie, justiție. Kincses Előd și Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi. LXIII: 31.03.2020, 18:00. Cultură și spirit public în România de azi. Ion Bogdan Lefter în dialog cu Sorin Antohi.

În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele au fost transmise și arhivate pe canalul YouTube al MMB. Detalii la www.sorinantohi.org.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *