Idei în Agora – Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei

Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei

Muzeul Municipiului București a organizat marți, 29 ianuarie 2019, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), un nou eveniment din seria Idei în Agora cu titlul „Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei”.
Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi.

Gabriel Andreescu: „Memoria colectivă a jucat un rol în construcția comunităților politice dintotdeauna, însă dezvoltarea unui domeniu distinct al politicilor memoriei și amploarea acestora în ultimii trei decenii sunt fără precedent. Agenții memoriei (personalități, grupuri și statele însele, de la Israel la Germania și Federația Rusă) au agende care depășesc granițele. Trăim într-un „spațiu public global” care a creat „o temporalitate comparabilă” și a „mondializat relațiile cu trecutul” (Henry Rousso).

Au apărut și evaluări în opoziție. Tezei că memoria reprezintă un imperativ moral i s-a răspuns că uneori amintirile sunt cele care ne stau în cale (David Rieff). Intervalul „dintre sacralizare și banalizarea trecutului, între servirea propriului interes și oferirea de lecții morale celorlalți” este prea ușor de trecut (Tzvetan Todorov).

În logica spuselor lui Todorov, supradimensionarea politicilor memoriei duce la ipocrizie. Susțin că „globalizării ipocriziei” i se poate răspunde printr-o abordare umanistă (nu etnică, nu ideologică) a memoriei. În locul tezelor prin care Avishai Margalit a promovat ideea unei etici a memoriei (a. distincția dintre relațiile tari cu familia, prietenii, tribul, națiunea și cele slabe, cu străinii și b. imperativul solidarizării cu victimele când răul radical atacă umanitatea noastră comună), prefer o abordare euristică. Etica memoriei este chemată să testeze legitimitatea politicilor memoriei iar uneori doar să spună ceva relevant despre condiția umană. În legătură cu ideile enunțate, propun o discuție pe marginea unor studii de caz care dezvăluie complexitatea de nebănuit a eticii și politicii memoriei, în primul rând paradoxurile și aporiile lor morale ori politice. În funcție de interesul celor prezenți, vom ajunge la discuția a „ceea ce se întâmplă acasă”. În contextul global al politicilor memoriei, România are excepționalitățile ei”.

Sorin Antohi: „Dezbaterile teoretice contemporane despre istorie și memorie (văzute în complementaritate, în situație de contaminare reciprocă, în indistincție, în opoziție etc.) au cunoscut un prim avânt în perioada interbelică, când memoria colectivă a fost parțial extrasă din omologia cu memoria individuală și a fost definită ca fapt social relativ autonom (v. Maurice Halbwachs). După 1945, discuțiile au căpătat dimensiuni etice, morale, juridice și politice suplimentare, legate în special de Holocaust, ajungând în centrul teoriei istoriei și structurând cercetarea trecutului, în primul rând a celui recent. După 1989, această agendă, ajunsă la apogeu și poate la saturație în Germania, deopotrivă în plan teoretic și în plan educativ-social-politic (nu fără efecte perverse, cum ar fi conformismul normativ și chiar ipocrizia), a fost extinsă la istoria globală (începînd cu istoria comunismului de stat, cea a dictaturilor și autoritarismelor, a apartheidului și rasismelor etc.), dobândind și dimensiuni noi ori abordări noi ale dimensiunilor vechi. Operele unor Paul Ricoeur (care a discutat istoria, memoria și uitarea din perspectivă fenomenologică), Jörn Rüsen (care a sistematizat teoretic raportul dintre istorie și memorie), Jan și Aleida Assmann (care au dat o expresie clasică noțiunilor de memorie socială, comunicativă, culturală), precum și polemicile (cum ar fi cea dintre Saul Friedlander și Hayden White despre limitele reprezentării, care angajează însăși esența noțiunii de istoriografie), au inspirat mari schimbări conceptuale, academice, educative, publice, juridice (în special pe terenul justiției retrospective) și politice”.

***

Gabriel Andreescu (n. 1952) a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București și a făcut cercetare în domeniul în care s-a format între 1980 și 1989. În aceeași perioadă a publicat studii din domeniul logicii și poeticii matematice. Anii `80 sunt și anii opoziției sale deschise față de regimul comunist, prin scrieri trimise în Occident (vor fi adunate în anul 1992 în volumul: Spre o filozofie a disidenței), proteste, greva foamei. În 1987 a fost arestat și i s-a fabricat o acuzație de înaltă trădare.

După 1990, s-a dedicat construcției civice ca inițiator al unor organizații cu rol important în prima perioadă a postcomunismului, între care Grupul pentru Dialog Social, Comitetul Helsinki Român, Alianța Civică. Este fondatorul și directorul Noii Reviste de Drepturile Omului.

În anii 2000, a obținut doctoratul în Științe Politice și a urmat o carieră academică la Școala Națională de Științe Politice și Administrative. A predat în domeniile drepturilor omului, minorităților naționale, multiculturalismului, libertății de conștiință, eticii memoriei. Între cărțile sale cele mai dezbătute se numără Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist (Polirom, 2015), Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității (Polirom, 2013), L-am urât pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (Polirom, 2009), Naţiuni şi minorităţi (Polirom, 2004), Ruleta. Români şi maghiari, 1990-2000 (Polirom, 2001), Solidaritatea alergãtorilor de cursã lungã (Polirom, 1998), Problema transilvană (co-ed. – Polirom, 1999) Naţionalişti, antinaţionalişti. O polemicã în publicistica româneascã (ed. – Polirom, 1996). În 2016 a coordonat în colaborare volumul Doctrina internațională a tratării trecutului comunist. Culegere și comentarii (CH Beck).

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

***

Idei în Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează deasemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Informații curente la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/. Din ianuarie 2019, secțiune dedicată la https://muzeulbucurestiului.ro/.

În primul an al programului (21 iunie 2017-24 iunie 2018) au avut loc 26 de întâlniri publice, între care o conferință internațională, dialoguri și conferințe urmate de discuții. Invitații au provenit mai ales din România, precum și din Armenia, Franța, Germania, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Turcia, Ungaria. O istorie a acestui prim an se găsește la https://www.societateamuzicala.ro/sorinantohi/wp-content/uploads/2018/06/Brosura-Un-an-de-Idei-in-Agora.pdf. Programul continuă. În perioada 23-29 iunie 2019 va avea loc Festivalul Idei în Agora și lansarea seriei de cărți Idei în Agora.

Întâlnirile din al doilea an al seriei: XXVII: Marea foamete din Basarabia, 1946-47. Ideologie, context și economie morală. Conferință de Igor Cașu. Moderator: Sorin Antohi (26.06.2018). XXVIII: De la studiile minoritare la politica de populație în România anilor 1930-1940. Conferință de Viorel Achim. Moderator: Sorin Antohi (3.07.2018). XXIX: Știință și etnicitate. Teorie, ideologie, politică. Dezbatere publică legată de încheierea expoziției Știință și etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30. Invitați: Viorel Achim, Octavian Buda, Călin Cotoi, Adrian Majuru, Marius Turda. Moderator: Sorin Antohi. Urmată de lansarea volumelor: Marius Turda, Știință și etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30 (Editura MMB, 2018), și Adrian Majuru, Francisc Iosif Rainer – biografia unui proiect de viață (1874-1944) (Editura Oscar Print, 2018) (27.07.2018). XXX: De la partidul-stat la statul de drept: tranziția ca moștenire. Dezbatere publică. Invitați: Jean Jacques Askenasy, Gabriel Andreescu. Moderator: Sorin Antohi (18.09.2018). XXXI: Interpretare. Texte, imagini, filosofie. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (2.10.2018). XXXII: Beyond Balkanism? From Symbolic Geographies to Politics. Diana Mishkova talks to Sorin Antohi (12.10.2018). XXXIII: Identități colective: limitele paradigmei naționale. Victor Neumann în dialog cu Sorin Antohi (16.10.2018). XXXIV: Ideile României Mari. Colocviu. Participanți: Sorin Antohi (moderator), Viorel Achim, Sorin Alexandrescu, Daniel Barbu, Călin Cotoi, Daniel Dăianu, Virgil Nemoianu, Victor Rizescu, Balázs Trencsényi (20.10.2018). XXXV: Democrația în pericol? Partide, lideri și mișcări populiste. Conferință de Radu Carp. Moderator: Sorin Antohi (13.11.2018). XXXVI: Minoritatea germană din România în perioada interbelică și în cea comunistă. William Totok în dialog cu Sorin Antohi (20.11.2018). XXVII: Totalitarismul orizontal în viață și literatură. Mariano Martín Rodríguez în dialog cu Sorin Antohi (27.11.2018). XXXVIII: Cântarea României Mari. Dezbatere despre memorializarea festivă a Centenarului. Invitați: Steliu Lambru, Răzvan Pârâianu, Marius Turda. Moderator: Sorin Antohi (18.12.2018). XXXIX: Între (culturi, genuri, generații, epoci): traducerea, traducătorul. Bogdan Ghiu în dialog cu Sorin Antohi (16.01.2019).

În pregătire: XLI: 12.02.2019, 18:00. Adevărul și trecutul. Mircea Dumitru în dialog cu Sorin Antohi. XLII: 26.02.2019, 18:00. Un memorial între două Europe. Conferință de Ana Blandiana urmată de dialog cu Sorin Antohi. XLIII: 12.03.2019, 18:00. Liviu Chelcea în dialog cu Sorin Antohi. XLIV: 30.03, 18:00. De la sănătatea corpului etnic la biologizarea identității naționale. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi.

În afara seriei, dar legat de ea, a avut loc pe 23-24.11.2018 conferința România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, organizată de Sorin Antohi și transmisă pe YouTube. Detalii la www.sorinantohi.org.

 

 

 

 

 

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *