În datele de 6-8 martie 2023, noul dialog din seria Idei în Agora va avea loc la Văratec, cu tema „Egoistorie, microistorie, istorie”. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi. Înregistrarea este disponibilă online, mai jos.
L-am cunoscut pe Alexandru Zub în toamna lui 1981. Îl descoperisem în liceu prin periodice și îi citisem cam toate cărțile. Contrainuitiv, Luca Pițu m-a dus la el într-o după amiază, pe una din rutele noastre peripatetice: cea care lega Casa Universitarilor, trecînd pe lîngă Casa Pogor, de Casa Culianu. A admis după mulți ani că voise să-mi găsesc o contrapondere pentru pasiunile mele teoretice, deconstructive și cosmopolite. L-am găsit pe savantul de numai 47 de ani, deopotrivă aulic și cordial, în biroul lui la fel de celebru de la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”. (Mihai Dinu Gheorghiu, alt prieten dintre cei care-l frecventam pe Alexandru Zub și participam la proiectele intelectuale și editoriale coordonate de el, a scris în epocă un articol în care omul și instituția fuzionau: „Cafeaua la Zub”.) După o discuție în trei care a demarat natural și în care, cum spuneam noi pe atunci, „ne-am ridicat la concept”, Alexandru Zub mi-a pus practic la dispoziție fascinanta lui bibliotecă și a devenit unul din mentorii, protectorii și prietenii mei. A fost o experiență formativă esențială, pe care și alții au avut-o (iar mulți puteau s-o aibă).
Convorbirile noastre de la Văratec pornesc de la lunga și strînsa noastră istorie comună, încercînd să exploreze o viață și o operă excepționale. Volumul pe care-l plănuim pe baza acestui nou dialog îl va continua pe acela apărut în 2001 la Polirom, Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România, bazat pe conversații înregistrate în vara lui 2000 chiar în biroul de care vorbeam.
Vechi prieteni din Asociația „Lumina Moldovei” (Dumbrava, Neamț) au făcut posibil întregul proiect, începînd cu prefața lui din ziua de 26 decembrie 2022, cînd am petrecut cîteva ore cu Alexandru Zub. Filmările sînt realizate și montate de Cristian Irimia și Viorel Dorel Ifrime. Maica Filumena Păduraru și colaboratorii ne-au fost alături ca întotdeauna. Le mulțumesc tuturor.
Sorin Antohi
*
Alexandru Zub (n. 1934) a absolvit Şcoala Pedagogică din Şendriceni, judeţul Botoşani (1953) și Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi (1957). Doctor în Istorie al aceleiași universități (1973). A fost cercetător la Institutul de Istorie şi Filologie din Iaşi între 1957-1958. În perioada 1958-1964 s-a aflat în detenţie politică (la Iaşi, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). A fost apoi bibliograf, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi (1964-1968), iar din 1968 până în 1989, cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi, responsabil al colectivului de Istoria culturii. Bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” (1977-1978). În 1990-2001, profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi. În 1990-2010, a director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi; din 2010, este director onorific.
Dintre scrieri: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie (1971); A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie (1973); Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (1974); Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie (1975); Junimea. Implicaţii istoriografice (1976); M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne (1978); A scrie şi a face istorie. Istoriografia română postpaşoptistă (1981); Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc (1983); Pe urmele lui Vasile Pârvan (1983); L’Historiographie roumaine a l’âge de la synthèse: A.D. Xenopol (1983); Mihail Kogălniceanu (1984); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX şi începutul secolului XX (1985); Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan (1985); Cunoaştere de sine şi integrare (1986); Istorie şi istorici în România interbelică (1989); Istorie şi finalitate (1991); La sfârşit de ciclu. Despre impactul Revoluţiei franceze (1994); În orizontul istoriei (1994); Impasul reîntregirii (1995); Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură (2000); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România (2002, cu Sorin Antohi); Vasile Pârvan: dilemele unui istoric (2002); Istoriografia română la vârsta sintezei: A.D. Xenopol (2004); Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne (2005); Romanogermanica. Secvenţe istorico-culturale (2005); Clio sub semnul interogaţiei. Idei, sugestii, figuri (2006) ş.a. Peste 1.500 de articole, eseuri, prefeţe, introduceri la volume de studii etc. Prelegeri la diverse universităţi şi institute de cercetare din Europa şi din SUA, participare la Congresele Internaţionale de Ştiinţe Istorice din 1980, 1985, 1990, 2000. A coordonat publicaţiile Xenopoliana, I-XII, Fundaţia Academică „A.D. Xenopol”, 1993-2004 (în colaborare) şi Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, Editura Academiei, 1990-2004 (în colaborare).
Membru fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Membru corespondent (1991), apoi titular (2004) al Academiei Române (preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, 2005-2009). Doctor Honoris Causa al mai multor universități. Dintre distincţii: Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (1995); Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer (2000); Medalia „Eroul Libertăţii”, acordată de Republica Ungară, cu ocazia semicentenarului revoluţiei din 1956 (2006); Crucea Casei Regale a României (2008).
*
Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.
Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Arhiva, la www.sorinantohi.org și http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/.
Programul a început pe 21 iunie 2017, cu un dialog între Gregory Claeys și Sorin Antohi, Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. La cele 71 de evenimente și 3 reuniuni conexe au participat 95 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din România (majoritatea), Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina, Ungaria.
LXI: Democrația liberală în criză. Aurelian Crăiuțu în dialog cu Sorin Antohi (20.06.2022). LXII: Opera și viața. Priviri retrospective și prospective. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (4.10.2022). LXIII: Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei. Jean Jacques Askenasy în dialog cu Sorin Antohi (18.10.2022). LXIV: Imaginarul social. Corin Braga în dialog cu Sorin Antohi (28.10.2022). LXV: Ioan Petru Culianu and the History of Religions. Giovanni Casadio talks to Sorin Antohi (1.11.2022). LXVI: O meta-știință a Omului Nou? Întoarcere în România anilor 1940-1970. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (Palatul Suțu). LXVII: Noica. După 35 de ani. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi (6.12.2022). LXVIII: Situațiunea. Bilanțul unei generații istorice: 1989-2022. Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Sorin Antohi (17.01.2023). LXIX: Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX. Octavian Buda în dialog cu Sorin Antohi (31.01.2023). LXX: Război și pace în Ucraina. Radu Carp și Marianna Prîsiajniuk în dialog cu Sorin Antohi (14.02.2023). LXXI: Grupul de la Iași. Contracultură și disidență în anii ’80. Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi (28.02.2023).
În pregătire: LXXIII: 14.03.2023, 18:00. România neîmplinită. Speranțele și dezamăgirile Generației ’80. Stelian Tănase în dialog cu Sorin Antohi. LXXIV: 28.03.2023, 18:00. Deplasarea spre Est. Războiul din Ucraina și redefinirea Europei. Sorin Bocancea în dialog cu Sorin Antohi.
Înafara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele sunt arhivate la adresele menționate mai sus.