Idei în Agora 100, interviu cu Sorin Antohi

Seria Idei în Agora, fondată de dumneavoastră, a ajuns la ediția 100! Cu ce gând ați pornit la drum? Spre ce anume v-au condus ideile exprimate în flux continuu încă din 2017?

Sorin Antohi: Gândul inițial este expus în fiecare pliant: Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Am completat tabloul în broșura care a încheiat primul an de Idei în Agora, pe 24 iunie 2018. Eu învăț mult pentru și din fiecare întâlnire (în acest proces, propriile mele reflecții sunt esențiale), uneori chiar despre invitați și lumile lor (nu toți provin din cercul meu de relații, pe mulți îi descopăr prin lectură și îi abordez din senin; dintre cei pe care-i nu-i contactasem eu, unii m-au abordat direct, alții prin intermediari, alții în fine mi-au fost propuși de terți). Desigur, învăț în primul rând de la invitați. Cum eu nu caut unanimitatea sau unisonul, vocea fiecăruia este importantă. A mea intervine cordial și complementar, eventual explicativ și chiar polemic. Uneori trebuie să vorbesc eu mai mult pentru a atinge înălțimea, viteza de croazieră și destinația, dar o fac din necesități dialogice (socratic-bahtiniene). Știu că nu toată lumea înțelege asta, dar pentru mine e mai important să ating obiectivele seriei decât să mă comport ca o gazdă de talk show care tocmai a descoperit subiectul aflat pe ordinea de zi. Am practicat toată viața dialogul liber și viu, asta caut și la Idei în Agora. Vreau să ajung astfel la ceea ce nici eu, nici invitații mei, nu putem găsi pe cont propriu și comunica monologic.

  • Care este bilanțul? Câți invitați, din ce domenii?

S.A.: La cele 100 de ediții și 3 întâlniri conexe vor fi participat 125 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din cam toate științele sociale și umaniste, precum și din fizică, informatică, arhitectură, neurologie. Invitații au venit din 18 țări: România (majoritatea), Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania, Statele Unite, Turcia, Ucraina, Ungaria. Pandemia și/sau dispariția unor oameni au făcut imposibile mai multe întâlniri care erau uneori doar convenite, alteori pregătite, chiar anunțate. Dintre acestea, câteva sunt irecuperabile: reîntâlnirile cu invitați care veniseră deja la Idei în Agora și urmau să revină (Vintilă Mihăilescu, Mircea Anghelescu, Daniel Barbu), precum și dialogurile în premieră cu Mihai Spăriosu, Gáspár Miklós Tamás, Michael Shafir.

  • Cum vă pregătiți pentru fiecare ediție?

S.A.: M-am pregătit toată viața, ca profesionist și ca diletant, pentru toate domeniile pe care le abordez cu invitații mei. Pentru fiecare ediție, desigur, citesc și recitesc mult, de la publicațiile lor, la cele care le contextualizează. Dar fiecare ediție trebuie organizată, de la negocierea datei, temei și formatului (conferință, dialog, colocviu sau orice combinație a acestor formule) la afiș (eu aleg imaginile în majoritatea cazurilor) și pliant (eu scriu cam toate textele, adaptez biobibliografiile etc.). Din fericire, am norocul de a colabora foarte bine cu echipa competentă și entuziastă a MMB. Orice instituție culturală și academică, de oriunde, ar fi la fel de norocoasă cu acești oameni admirabili. Le mulțumesc din suflet. Primul pe listă este Adrian Majuru, cel care m-a invitat să fac un proiect la MMB. Ocazia a fost o conferință ținută de mine la invitația lui Cătălin D. Constantin, care a inițiat și animă o serie complementară. Am început cu Angelica Iacob și Horia-Ioan Iova, am continuat cu Eliana Radu și Simona Popescu, care s-au ocupat de tot: rezervarea spațiului de întâlnire (de regulă, mansarda Casei Filipescu-Cesianu), promovarea și arhivarea activităților, realizarea afișului și pliantului (Ștefan Csampai), a filmelor (mai întâi Marius Vasiloiu, apoi Robert Paraschivoiu), legătura cu muzeografii și referenții de specialitate (Vladimir Crețulescu, Lorena Caldeș) și paza (cu care am convorbiri de la om la om înainte de toate întâlnirile).

  • Ați studiat receptarea seriei? Care ar fi principalele concluzii?

S.A.: Receptarea publică a fost modestă, începând cu prezența în sală, dar am primit multe mesaje de la oameni care vedeau filmele și care mă îndemnau să merg înainte, uneori făcând sugestii de teme și invitați. Pe unele le-am urmat. Ce poate vedea toată lumea pe YouTube e numărul de persoane care au deschis fiecare film. Acum (27 mai 2024, 9:11), filmul de departe cel mai popular este cel cu Andrei Pleșu despre Noica (6 decembrie 2022): 22.312. Pentru cele mai puțin văzute filme, numărul este sub 100. Pentru vreo 15 filme, acest număr e între 1.000 și peste 10.000. Judecând și după raritatea comentariilor pertinente (pozitive sau negative), nu toți cei care văd aceste filme le înțeleg. În orice caz, nu mi se pare plauzibil ca 22.308 vorbitori de română să poată urmări competent discuția amintită, cu toate eforturile interlocutorilor de a reconcilia nivelul lor, cel al temei și cel al publicului educat. Arhiva Idei în Agora online este vie, unele filme sunt descoperite și după mai mulți ani. Poate cândva se va face și o analiză a numărului de minute vizionate, cu detalii privind nu doar tema filmului și invitatul, ci și audiența fiecărui fragment. Desigur, ținând cont de atenția limitată a publicului (din toate punctele de vedere), precum și de inflația de evenimente și conținuturi digitale.

– Îmi spuneați într-un interviu anterior: „Regula mea, o fuziune a proiectului inițial cu experiența edițiilor anterioare, este să ofer fiecărui invitat ocazia unei prezențe în agora la cel mai înalt nivel al său, pe o temă aleasă împreună cu mine, cu gândul la un public educat și gata să mai învețe. Spectrul tematic, teoretic, metodologic și ideologic este enciclopedic și deschis”. Apoi ați făcut un mare pas către Academia Europaea. Cum gândiți viitoarea configurație a Ideilor în Agora?

S.A.: Principiile din citatul menționat s-au menținut șapte ani (includ întreruperea cauzată de pandemie – pentru mine, proiectul nu s-a întrerupt) și rămân valabile. Din 2019, în paralel cu o campanie de nominalizări care să aducă România în rând cu lumea, am început să pregătesc un centru academic regional, Academia Europaea Regional Knowledge Hub. Treptat, mi s-au alăturat (în ordine cronologică) Mircea Dumitru, Ioan-Aurel Pop, Marius Andruh, Dragoș Aligică și Grigore Vida. Centrul fost anunțat în Aula Academiei pe 8 mai 2024 și va fi inaugurat formal în lunile următoare, pe baza unui acord între Academia Europaea și Academia Română. O conferință internațională, pe 28-30 martie 2025, îi va marca simbolic apariția. Am decis să integrez Idei în Agora în acest demers, iar de la ediția 96 Academia Europaea ne-a acordat auspiciile ei prestigioase. Întâlnirile cu un singur invitat vor fi mai rare, dar vom avea mai multe colocvii, unele în colaborare cu alte instituții. Cum la Hub vor fi mai ales reuniuni strict academice, Idei în Agora va oferi o prețioasă cutie de rezonanță publică. În strategia noului Hub, în centrul căreia am plasat dezbaterea critică și depășirea crizei profunde a științelor sociale și umaniste, deschiderea către publicul inteligent și cultivat joacă un rol esențial. În toată lumea, dialogul critic, liber și viu se află în suferință. Oricât de modest, Idei în Agora va contribui la perpetuarea și înflorirea lui.

Interviu realizat de Simona Popescu