Grădina Paradisului. Desene pregătitoare

VA URMA DIN 5 MAI 2021

Expoziție la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck

Grădina Paradisului. Desene pregătitoare.

Expoziția va cuprinde aproximativ 15 desene pregătitoare, realizate pentru pictura murală din holul casei Storck, care reprezentă simbolic Grădina Paradisului. Este vorba de o serie foarte valoroasă de lucrări care se vor expune acum în premieră absolută, fiind aduse pentru prima dată în atenția publicului, dar și în atenția specialiștilor. Expoziția va fi deschisă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck în perioada 5 mai 2021 – 27 iunie 2021.

Alături de soțul său, Frederic, Cecilia Cuțescu Storck a decorat într-un mod cu totul inedit propria lor reședință, care a devenit o casă-atelier emblematică în peisajul urban bucureștean.

Casa Storck a fost construită după căsătoria celor doi, cu colaborarea arhitectului Alexandru Clavel. Reședința artiștilor este construită în exterior în stil germanic, nordic, iar în interior, decorația arhitecturală amestecă diverse stiluri, cele tradiționale românești, influențe orientale și meridionale. Pentru fațade, proprietarii au ales un roșu pompeian, fațadele fiind ritmate de bârne aparente, completate cu elemente ornamentale din piatră, sculptate chiar de Frederic Storck.

Construcția casei a început în anul 1911, iar între anii 1913 și 1917, artista decorează interiorul cu numeroase picturi, de inspirație simbolistă, având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă, paradisiacă, mai ales în zona holului casei. Artista alege să picteze pereții casei în encaustică, deoarece culorile obținute sunt mai intense și mai vibrate.

Pictura din holul mare al casei a fost probabil inspirată și de călătoriile ei din Spania, unde a vizitat numeroase palate nobiliare, înconjurate de grădini pe care le descrie astfel: „Păsările de toate mărimile și viu colorate cântau printre crengile arborilor, legănându-se în vântișorul plin de miresme al țărilor sudice. Palmierii și cactușii se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărui ferestre ne chema marea de smarald”. Pentru a reconstitui acest tip de atmosferă exotică, artista a folosit ca model vegetația exotică din serele de plante ale Ministerului Domeniilor de la Șosea.

Pictura parietală din casa artistei rezonează și cu opera lui Paul Gauguin, Cecilia Cuțescu Storck fiind o mare admiratoare a celebrului pictor, despre care spunea că „își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea cu toată lumina și, din aspectele curioase ale locurilor și ale ființelor tahitiene, reda toată frumusețea exotică în tablourile lui.” Lumea paradisiacă, primitivă și neviciată de o civilizație legată tot mai mult de tehnică și din ce în ce mai mercantilă, este descoperită de Cecilia Cuțescu Storck în proximitatea sa, călătoria sa este doar spirituală nu și fizică, așa cum este în cazul lui Gauguin.

Lângă holul principal al casei, Cecilia Cuțescu Storck își creează un impresionant atelier de artist, străjuit de un stâlp de marmură verde, replică a unui element arhitectural din Basilica San Marco din Veneția. Pe peretele opus se află două mari panouri decorative intitulate Dragostea pământeană și Dragostea spirituală, pictate în perioada 1912-1915. Panourile sunt despărțite de o fântână sculptată în piatră de Frederic Storck, având drept model decorațiile intrării bisericii Colțea. Tot Frederic a cioplit în lemn cele două uși ale atelierului principal, una care se deschidea spre grădină și cealaltă care ducea la un hol ce făcea trecerea spre atelierul de sculptură al casei. Decorația este inspirată din ornamentica ușilor bisericești ortodoxe, iar plafonul este în stil maur. În holul lung al casei se păstrează sculpturi cu temă religioasă și diverse portrete, luminate prin vitralii cu ochiuri circulare.

Inedite și foarte speciale sunt și desenele pregătitoare pentru pictura murală a casei, care se vor expune acum pentru prima oară chiar în apropierea spectaculosului hol pictat. Este vorba de o continuare a conceptul expozițional de promovare a caselor-atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat de Secția Artă a MMB pe parcursul anilor 2019-2020, prin expoziții medalion, ca de exemplu: „Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, „Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck”, „Aman negativ”, „Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist”.

Elena Olariu – Director adjunct Artă, Restaurare, Conservare, MMB

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *