#roMânia Istoricul Adrian Majuru, despre migraţia românească: Este O ŞANSĂ pentru reprofesionalizare
Exodul românilor poate să aibă, în timp, efectele transferului de cunoştinţe profesionale. Cu alte cuvinte, ce e rău azi, mâine poate să devină o şansă pentru reprofesionalizare. E foarte adevărat, revenirea înseamnă o investiţie pe termen lung. Un interviu pentru campania Gândul #roMânia cu istoricul Adrian Majuru
Istoricul Adrian Majuru susţine cursuri la Facultatea de Urbanism şi Arhitectură ”Ion Mincu” şi este cunoscut ca scriitor, dar şi ca manager al Muzeului Municipiului Bucureşti.
”Păstrând parametrii, migraţia românească inversă, de revenire în patrie, e la o dimensiune mai redusă. Evident că şi influenţele poate sunt mai restrânse, dar se accentuează local, unde ei vin să investească. Aduc cunoştinţe adecvate statusului pe care l-au atins în Occident. Aduc pe lângă ei, atât cât pot angaja în proiectul pe care l-au deschis sau în afacerea pe care o aduc la viaţă, oameni care nu ar fi avut iniţial şansa de a călători sau de a studia”, apreciază istoricul.
Vă prezentăm integral interviul acordat pentru Campania Gândul #roMânia:
Reporter: De ce fel de experienţe este legat fenomenul migraţiei în istorie pentru România modernă?
Adrian Majuru: O să vă dau un exemplu mai complet în legătură cu acest fenomen. Este vorba despre ceea ce s-a petrecut cu 150 de ani în urmă. E o perioadă de o generaţie. Dacă vorbim despre oraşul românesc din secolul XIX. Mediul urban era legat de populaţii alogene care aveau cetăţenie română, dar veneau din alte medii culturale sau urbane mai dezvoltate din Europa Centrală sau Occidentală. Ei s-au adăugat comunităţilor etnice mai vechi din zona balcanilor, cum ar fi greci, sârbi, evrei sefarzi, bulgari, aromâni şi albanezi. Evident că a fost o migraţie a unei populaţii profesionalizate, care au adus cu ea know-how. Uneori au fost primii medici, ceasornicari, ingineri. Până a apărut prima generaţie de profesionişti români, aceştia au fost exemple pentru fiecare domeniu.
Continuarea interviului aici: