Expozițiile anului 2024 la Muzeul Municipiului București

Calea Victoriei, Arhiva MMB

Muzeul Municipiului București pregătește pentru voi, dragi vizitatori, în anul 2024, un număr de 14 proiecte expoziționale inedite, menite a pune a valoare patrimoniul reprezentativ pentru mai multe domenii de activitate. Secția de Istorie aduce în prim plan aspecte inedite din trecutul orașului, cu accent inclusiv pe dezvoltarea urbanistică. Vor fi prezentate și recente descoperiri arheologice, pregătindu-se etalarea unor piese arheologice descoperite în cursul cercetărilor arheologice de la Curtea Veche.
Secția de Antropologie Urbană contribuie cu subiecte care se referă la evoluția Capitalei, dar și la istoria medicinei. Secția Artă continuă conceptul expozițional de prezentare a caselor-atelier de artist, dar adaugă și alte propuneri în acest an menite să evidențieze patrimoniul Pinacotecii București. Vor fi expuse lucrări de pictură, grafică și sculptură.
Va fi pusă în valoare și cartea veche și rară din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu adaugă și el o expoziție tematică în noul an. Sunt doar câteva exemple. Vă invităm să citiți mai jos detalii despre bogata ofertă expozițională a MMB pentru anul 2024.

„LEACURI ȘI REMEDII DIN DROGHERIILE BUCUREȘTENE. O CĂLĂTORIE ARHEOLOGICĂ ÎN SECOLUL XIX”

Din 31 ianuarie 2024, la Palatul Suțu. Cercetările arheologice realizate de-a lungul timpului în București au scos la lumină recipiente farmaceutice, cosmetice și instrumente medicale provenind din marile drogherii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Preparatele lichide, pulberile, pastilele sau cremele, erau depozitate și comercializate în recipiente simple realizate din sticlă, ceramică sau porțelan, pe care erau lipite bucăți de hârtie ce ofereau informații despre conținut și utilizare. Deși majoritatea etichetelor nu au supraviețuit trecerii timpului, anumite ambalaje aveau imprimate numele producătorului sau al produsului conținut.

Curatori: Dr. Raluca Moței, Dr. Elena Gavrilă, Biroul Istorie Veche şi Medievală, Secția Istorie

„CORNEL MEDREA. SCULPTURĂ ȘI VOLUPTATE ÎN PARISUL INTERBELIC”

Din 23 februarie 2024, la Palatul Suțu. Este un an comemorativ pentru biografia sculptorului Cornel Medrea, împlinindu-se 60 de ani de la trecerea sa în neființă. Cu această ocazie, Muzeul Municipiului București continuă tradiția expozițiilor organizate de Secția de Artă, inserate în cadrul expoziției anuale a Pinacotecii București. „Între România și Franța. Un parcurs plastic remarcabil”. Colecția de artă Cornel Medrea propune prin expoziția semnal „Cornel Medrea. Sculptură și voluptate în Parisul interbelic” o revizitare a creației sculptorului Cornel Medrea, interogând influențele franceze care își pun amprenta în imaginarul său artistic. Exemple de sculpturi reprezentative, lucrări de grafică, fotografii de epocă vor fi integrate în cadrul expunerii, toate acestea conducând firul narativ al expoziției, reamintesc și omagiază rolul important, pe care îl are acest ilustru artist în arta românească, dar și în istoria bucureșteană.

Curator: Drd. Felicia Raetzky, Colecţia „Cornel Medrea”, Secția Artă

„VECHI CĂRȚI ROMÂNEȘTI CU STEME DOMNEȘTI ȘI STIHURI POETICEȘTI”

Din 5 aprilie 2024, la Palatul Suțu. Stemele domnești nu apar doar pe frontispiciile documentelor, pe monede, edificii sau lespezi funerare, ci și în vechile tipărituri. Ne propunem să oferim publicului posibilitatea de a cunoaște cartea veche dintr-o altă perspectivă, cea de purtătoare a stemei țării. Va fi o expoziție situată la confluența dintre bibliologie și heraldică și va cuprinde cărți publicate sub patronajul domnitorilor Țării Românești de la mijlocul secolului al XVII-lea, până în 1830. Cărțile care vor fi etalate fac parte din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București. Prin organizarea acestei expoziții dorim să punem în valoare cartea veche și rară din patrimoniul Muzeului Municipiului București. O vom înfățișa într-o ipostază mai puțin cunoscută, cea de sursă documentară pentru heraldică și pentru începuturile poeziei omagiale românești.

Curator: Dr. Daniela Lupu, șef Serviciu Documentare, Bibliotecă și Arhivă

„DINAMICA PALATELOR VOIEVODALE DE LA BUCUREȘTI ȘI TÂRGOVIȘTE ÎN PERIOADA MEDIEVALĂ”

Din 19 iunie 2024, la Palatul Suțu. Expoziția își propune să prezinte istoria bogată a curților voievodale medievale de la București și de la Târgoviște. Acestea sunt o mărturie a priceperii arhitecturale și inginerești ale epocii medievale. Vom pune accent pe dinamica dezvoltării edilitare celor două incinte folosite de domnitorii valahi care au ales fie Bucureștiul, fie Târgoviștea drept capitală. Ambele au fost importante centre politice, culturale, dar mai ales economice ale Țării Românești și erau conectate prin intermediul unor rute comerciale și de transport. Bogăția celor două orașe medievale va fi reflectată prin obiectele care vor fi expuse. Expoziția va oferi vizitatorilor ocazia de a afla despre istoria acestor fortificații și semnificația lor în epoca medievală, despre rolul pe care aceste centre politice le-au avut în dezvoltarea viitoarelor centre urbane de azi.

Curator: Dr. Theodor Ignat, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică, Secţia Istorie

„ÎNTRECERI INTERSTELARE”

Din 14 mai 2024, la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Expoziția are ca scop atât familiarizarea publicului larg cu tipurile de stele dar și cu fenomene ce le însoțesc, de la stelele gigante la găurile negre, stelele neutronice, dar și la fenomenele asociate lor, nove, supernove, etc., printr-o expunere elocventă comparativă. Expoziţia conţine şi un demers ascuns, acela de a arăta importanţa cunoaşterii constelațiilor, ce se poate dovedi utilă nu doar pentru orientarea pe bolta cerească, ci şi pentru identificarea (sau de ce nu, chiar descoperirea) unei viitoare nove sau supernove, vizibilă cu ochiul liber.

Echipa curatorială: Mihai Dascălu, Adrian Șonka, Tudor Mihăescu, Corina Tițescu, Secția de Antropologie Urbană

„GHEORGHE MARINESCU – O VIAȚĂ DEDICATĂ MUNCII, ȘTIINȚEI, PROGRESULUI”

Din 17 mai 2024, la Palatul Suțu. Proiectul expozițional aduce în atenția publicului „istoria”, descoperirile și cercetările doctorului Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1963 – d. 15 mai 1938) este fondatorul școlii românești de neurologie, întemeitorul școlii de endocrinologie, un pioner al aplicării metodelor histologice și histopatologice în domeniul neurologiei, al metodelor anatomoclinice și electrofiziologice în cercetarea științifică, dar și realizatorul primului film științific (în 1898), la numai câteva luni după inventarea aparatului de cinematografie. A fost profesor la Facultatea de Medicină din București, șef al Serviciului de Boli Nervoase al Spitalului „Sfântul Pantelimon”, ulterior al Spitalului Colentina, membru al Academiei Române.

De asemenea, ne propunem să aducem în atenția publicului vizitator aparatul de proiecție folosit de Gheorghe Marinescu pentru studierea diferitelor boli nervoase, care producea tulburări de mișcare ale membrelor – folosind metoda încetinirii imaginilor la proiectarea lor pe ecran, neurologul a creat un tablou complet al mersului în diferite paralizii.

Curator: Silvia Zamfir, șef Secție Antropologie Urbană

„COLECȚIONARII LIGIA ȘI POMPILIU MACOVEI ÎNTR-O ARHIVĂ INEDITĂ”

Din 17 mai 2024, la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei. Acest proiect expozițional va fi dedicat vieții celor doi, cu accent asupra destinului colecționarului. Pompiliu Macovei (1911-2008) a ocupat de-a lungul vieții sale funcții importante, de la profesor la ambasador. În arhiva aflată la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei există numeroase fotografii care îl ilustrează pe acesta în diferite călătorii în jurul lumii, alături de soția sa, dar și alături de personalități importante, în Franța, Italia, Ungaria, dar și în ținuturi orientale precum Iran, China. Astfel, această expunere va urmări o componentă memorială, prin care se vor aduna informații prețioase referitoare la viața celor doi soți, modul în care erau priviți în comunitate.

Curator: Cristina Ioniță, Pinacoteca MMB, Secția Artă

„ARHEOLOGIE DIGITALĂ: TRECUTUL MEDIEVAL AL BUCUREȘTIULUI DINTR-O PERSPECTIVĂ CERAMICĂ”

Din iunie 2024, la Muzeul George Severeanu. Muzeul Municipiului București deține un patrimoniu generos și variat de vase ceramice, întregi și fragmentare, provenite din cercetările arheologice desfășurate în capitală în ultimele opt decenii. În proiectul de față ne propunem să valorificăm un lot de aproximativ 300 de piese relevante pentru perioada propusă în acest demers. Mare parte din vase provin din săpăturile realizate în perimetrul siturilor actuale Centrul Istoric București (punctele – Curtea Veche; Hanul lui Manuc, Hanul Șerban Vodă, Hanul Zlătari, Hanul Greci, Hanul Stavropoleos, Hanul cu Tei, Hanul Sf. Gheorghe Nou; Piața Sf. Anton; străzile Șelari, Smârdan, Sf. Dumitru, Gabroveni, Zarafi, Tonitza, Blănari, Lipscani ș.a), Palatul Cotroceni, Dealul Radu Vodă și biserica Sf. Nicolae Udricani, toate locuri emblematice ale istoriei urbane. Un eșantion valoros este reprezentat de materialele scoase la lumină din situri precum Dealul Mihai Vodă și Curtea Nouă, dispărute în timpul sistematizărilor comuniste. Expoziţia va prezenta rezultatele proiectului co-finanțat AFCN, cu același nume, derulat în perioada ianuarie-noiembrie 2024.

Curator: Dr. Alina Streinu, șef Birou Istorie Veche și Medievală, Secţia Istorie

„OMUL AMAN – ÎNSCRISURI, MARAFETURI ȘI ALTE FASOANE”

Din 14 iunie 2024 la Muzeul Theodor Aman. Expoziţia temporară a anului 2024 propune o întâlnire a iubitorilor lui Theodor Aman nu cu artistul, ci cu omul Theodor Aman. Până pe 30 mai 2025, vizitatorii expoziţiei „Omul Aman – înscrisuri, marafeturi și alte fasoane” sunt invitaţi să descopere nu opere de artă ale artistului, ci diverse obiecte din patrimoniul muzeului, care au aparținut familiei și prin intermediul cărora sunt marcate mai multe etape din existenţa omului Aman, precum şi aspecte mai puțin cunoscute ale acestei personalități. Amalgamul aparent divers al obiectelor ce nu par să aibă legătură unele cu altele îşi găseşte logica şi rostul când începe să se închege într-un mic univers, în care, treptat, se identifică viaţa personală a unui om ca toţi oamenii, un om numit Theodor Aman.

Curator: Greta Șuteu, Muzeul Theodor Aman, Secția Artă

„GUST, RAFINAMENT ȘI SOCIABILITATE ÎN BUCUREȘTIUL PRIMEI JUMĂTĂȚI A SECOLULUI XX”

Din 27 august 2024, la Casa Filipescu-Cesianu. Expoziția „Gust, rafinament și sociabilitate în Bucureștiul primei jumătăți a secolului XX” își propune să reconstituie un fragment de cotidian, acela al ritualului servirii mesei, consumat de elita bucureșteană sub însemnul unor profunde transformări culturale, între eticheta strictă antebelică și atitudinile sociale mai relaxate cultivate în interbelic. Parcursul expozițional este organizat în cercuri concentrice și urmând dinamica mediu exterior-mediu interior (antebelic)/ mediu interior-mediu exterior (interbelic). Vizitatorii vor avea ocazia să admire exemplare care au aparținut familiei regale a României sau au decorat atmosfera unor reunini fastuoase ale înaltei societăți bucureștene: baluri și serate în scop caritabil, banchete oferite în onoarea unor personalități, „agape intime”.

Echipa curatorială: Alexandra Rusu, Andreea Mâniceanu, Lorena Caldeș, Secția Antropologie Urbană

„CALEA VICTORIEI, INCURSIUNE ÎN ISTORIA UNEI ULIȚE DOMNEȘTI”

Din 18 septembrie 2024, la Palatul Suţu. Prin această expoziție temporară vom urmări dezvoltarea urbanistică, menționarea familiilor, caselor-reședință, monumentelor, brandurilor consacrate de pe Calea Victoriei, fost Pod al Mogoșoaiei. Mergând la pas pe Calea Victoriei, dinspre sud spre nord, vom străbăte grădini și vom admira casele elitei, vom vizita locurile de loisir, ascultând sonetele și zgomotul specific al seratelor boierești, al trăsurilor și al surugiilor pestriți, vom face cunoștință cu personaje și crâmpeie de istorie. Vor fi evidențiate cele două momente importante în istoria denumirii arterei: acela al începtului, legat de numele domnitorului Constantin Brâncoveanu și acela al schimbării denumirii în Calea Victoriei (după Războiul de Independență 1877-1878).

Obiectele de patrimoniu din colecțiile Muzeului Municipiului București vor trezi interesul publicului vizitator prin tipul expunerii, componentele istorice, memorialistice, stilistice, unele având un caracter inedit.

Curator: Maria-Camelia Ene, Șef Birou Istorie modernă și Contemporană, Secţia Istorie

„UNIVERSUL RESTAURĂRII CERAMICII”

Din 20 septembrie, la Palatul Suțu. Din cele mai vechi timpuri, până în zilele noastre ceramica a îmbrăcat diverse forme și a fost utilizată în scopuri diverse. Ceramica are un rol important de document istoric, fiind o sursă bogată de informații, ce vine în completarea poveștilor despre cultura, tehnologia și viața oamenilor din trecut, acolo unde izvoarele scrise au lipsit, dar în egală masură aceasta poate fi considerată și o adevărată operă de artă.

Curator: Mihaela Ciobanu, Secția Restaurare Ceramică, Muzeul Victor Babeș

„PORTRETUL – CAPITOL AL UMANISMULUI”

Din 7 noiembrie 2024, la Palatul Suțu. Muzeul Municipiului București, deținător de piese valoroase în colecțiile sale de pictură, sculptură, grafică, poate reînvia pe simezele sale generații de figuri reprezentative pentru toate activitățile Cetății – personalități istorice, politice, științifice, culturale, ba chiar „oameni simpli” ale căror chipuri au fost aduse pe simeze de rău famatul portretism socialist. Este ceea ce-și propune viitoarea expoziție a Pinacotecii Muzeului Municipiului București ce va surprinde, cu siguranță, publicul, printr-un ansamblu de chipuri-entități estetice, unele cunoscute, altele obscure, reunite într-o comunitate cu acces reconstituit (și binemeritat) la contemporaneitate.

Curator: Liana Ivan-Ghilia, Pinacoteca MMB, Secția Artă

„PRIMII CANTACUZINI ÎN PATRIMONIUL MUZEULUI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI”

Din 11 decembrie 2024, la Palatul Suțu. Proiectul expozițional își propune să prezinte publicului, mai ales, înscrisuri în care membrii familiei Cantacuzino sunt menționați în calitate de martori, prin dregătoriile avute în cadrul Sfatului domnesc, apoi sunt prezenți în diversele tranzacții pe care le-au încheiat, dar au fost și emitenți de hrisoave sau porunci, așa după cum este cazul lui Șerban Cantacuzino vv. și al lui Ștefan Cantacuzino vv. Totodată, nu sunt neglijate nici tipăriturile – Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, ca și Istoria politică și geografică a Țării Românești, apărută în limba greacă, la Viena, în 1806, la care iluștrii reprezentanți ai acestei familii și-a adus o substanțială contribuție.

Curator: Grina-Mihaela Rafailă, Biroul Istorie Modernă și Contemporană, Secţia Istorie